Ecuadorul şi Venezuela îşi păzesc graniţele de columbieni

Uciderea unui comandant al gherilelor comuniste Farc aruncă America de Sud în criză Ecuadorul şi Venezuela şi-au masat trupe la graniţa comună cu Republica Columbia, după ce forţele

Uciderea unui comandant al gherilelor comuniste Farc aruncă America de Sud în criză

Ecuadorul şi Venezuela şi-au masat trupe la graniţa comună cu Republica Columbia, după ce forţele
armate trimise de Bogota pe teritoriul Ecuadorului
au ucis un lider al rebelilor Farc. Cele două ţări au expulzat diplomaţii columbieni din ţările lor. Preşedintele venezuelen, Hugo Chavez, a declarat că un raid similar în ţara sa ar echivala cu o declaraţie de război.

Venezuela şi Ecuadorul au trimis trupe la graniţa cu Republica Columbia, într-un gest fără precedent în relaţiile diplomatice dintre cele două state, în ultimii ani. Decizia celor două ţări vine ca urmare a faptului că trupele militare columbiene au intrat sâmbătă pe teritoriul Ecuadorului, unde l‑au ucis pe unul dintre liderii rebelilor columbieni, Raul Reyes.

Concomitent cu masarea de trupe la graniţa cu Republica Columbia, Ecudorul şi Venezuela au expulzat reprezentanţii diplomatici ai Bogotei din Quito şi Caracas. "Regretăm faptul că trupele noastre au trecut graniţa, însă acest act a fost unul necesar în lupta împotriva terorismului", a declarat ministrul de externe de la Bogota, Fernando Araujo. "Guvernul columbian nu a dorit niciodată să violeze suveranitatea sau integritatea republicii-surori Ecuador", a adăugat Araujo.

Documente compromiţătoare

Incursiunea armatei columbiene pe teritoriul Ecuadorului a dus la o descoperire cu consecinţe extrem de grave în relaţia Bogotei cu Quito. Astfel, un purtător de cuvânt al preşedintelui columbian Alvaro Uribe a declarat că, în timpul raidului, trupele au descoperit informaţii care atestă legătura dintre gherilele Farc şi preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa.

"Documentele dovedesc relaţia şi angajamentul dintre cele două părţi", a mai spus oficialul de la Bogota. Comandantul poliţiei columbiene, generalul Oscar Naranjo, a declarat, la rândul său, că unul dintre documente arată că Paul Reyes, fostul lider al gherilelor Farc, s-a întâlnit cu ministrul de interne al Ecuadorului, cu care a discutat despre interesul preşedintelui Rafael Correa de a "oficializa relaţia cu Farc".

"Întrebarea pe care o ridică aceste documente are nevoie de răspunsuri concrete", a precizat Naranjo. "Care este natura relaţiilor dintre guvernul ecuadorian şi o grupare teroristă ca Farc?", se întreabă el. Ministrul ecuadorian de interne, Fernando Bustamante, a respins însă acuzaţiile ca fiind false, iar Venezuela a calificat anunţul drept o încercare de defăimare a lui Correa, un aliat al preşedintelui venezuelan Hugo Chavez. Preşedintele Ecuadorului a cerut totodată o întâlnire a Organizaţiei Statelor Americane, structură formată din 34 de ţări.

Conflicte mocnite

Preşedintele columbian Alvaro Uribe a acuzat adesea Farc de utilizarea teritoriului venezuelean sau ecuadorian pentru a se adăposti de atacurile militare. Statele vecine acuză, la rândul lor, Columbia de incapacitatea de a pune capăt violenţelor care durează de 40 de ani.

Farc a apărut în anii '60, ca o mişcare revoluţionară marxistă. În prezent, SUA şi UE acuză organizaţia de trafic de cocaină. De altfel, Columbia deţine o tradiţie lungă în lupta cu gherilele socialiste sau cu cartelurile de droguri. Cele mai cunoscute au fost cartelul de la Medellin, condus de Pablo Escobar, şi cartelul de la Cali. Cartelurile de droguri au reprezentat totodată şi principala sursă de finanţare pentru grupările paramilitare, de genul Farc.