De ce au ajuns relațiile dintre Rusia și Israel „la cel mai scăzut nivel de la destrămarea URSS”

Poziția pro-palestiniană a Rusiei a fost de natură să inflameze relațiile sale cu Israelul, evidențiind simultan prefacerile ce au survenit după invazia Ucrainei, se arată într-o analiză The Guardian.

Când Vladimir Putin a vorbit la telefon luna aceasta cu Benjamin Netanyahu, după o pauză de câteva săptămâni, cei doi șefi de stat s-au găsit în situația de a interacționa nu ca parteneri, ci pe fondul unor tensiuni istorice. De unde afișa relația lor de prietenie – Netanyahu a apărut pe panouri publicitare alături de Putin în timpul campaniei electorale din Israel, chiar și anul trecut – în urma evenimentelor din 7 octombrie și a poziției pro-palestiniene a Rusiei s-a produs o ruptură decisivă între cele două țări.

„Legăturile dintre cele două țări sunt la cel mai scăzut nivel de la căderea Uniunii Sovietice”, a apreciat Nikolai Kojanov, fost diplomat rus la Teheran și în prezent profesor la Universitatea din Qatar.

Comunicatele emise de Israel și Rusia după convorbirea telefonică din 10 decembrie au oferit o perspectivă asupra relației lor tensionate, a comentat Vera Michlin-Shapir, de la King's College din Londra și fost oficial al Consiliului Național de Securitate al Israelului, specializat în politica externă rusă.

Netanyahu a transmis că și-a exprimat nemulțumirea față de „pozițiile anti-Israel” adoptate de trimișii Moscovei la ONU, precum și „ dezaprobarea fermă” față de cooperarea „periculoasă" a Rusiei cu aliatul său Iran. De partea cealaltă, Kremlinul a evidențiat „situația umanitară catastrofală din Fâșia Gaza”, Putin atrăgându-i atenția lui Netanyahu că răspunsul militar al Israelului la atacul terorist al Hamas nu ar trebui să ducă „la consecințe atât de grave pentru populația civilă”.

„Nu a fost un dialog. De data aceasta, cei doi lideri doar și-au expus pozițiile”, a spus Michlin-Shapir. Cu o zi înainte, Moscova susținuse o rezoluție ONU care solicita încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza și declarase că SUA sunt „complice la masacrul brutal al Israelului”, o referire nu prea subtilă la cei peste 21.000 de palestinieni uciși de la începutul războiului, potrivit cifrelor autorităților sanitare din Gaza.

Schimbare de poziție

Sfârșitul alianței complexe dintre Rusia și Israel a evidențiat o schimbare globală mai largă a poziției Kremlinului cu privire la Orientul Mijlociu de când Putin și-a lansat războiul în Ucraina, a spus Kojanov. „Rusia a înțeles rapid că legăturile cu Occidentul sunt deteriorate pentru o lungă perioadă de timp”, a explicat el. Astfel că Moscova a început să caute modalități de a-și consolida legăturile economice și militare cu statele arabe, apropiindu-se concomitent tot mai mult de Iran, care de altfel i-a furnizat obuze de artilerie, drone și rachete.

Într-o călătorie rară, de o zi, care a scos în evidență relația sa caldă cu actorii-cheie din Orientul Mijlociu, Putin a vizitat la începutul lunii decembrie Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, unde a avut parte de o primire grandioasă, în ciuda statutului său în Occident de om căutat de Curtea Penală Internațională pentru crime de război. „Vizita lui Putin în Orientul Mijlociu a confirmat răsunetul gol al afirmațiilor despre izolarea Federației Ruse”, scria triumfător Izvestia, un cotidian pro-Kremlin.

Kojanov a observat și că războiul dintre Israel și Hamas a oferit Moscovei și oportunitatea rară de a curta sudul global mai larg, care a acuzat ordinea bazată pe reguli a Occidentului de ipocrizie cu privire la decesele palestiniene. În acest context, Kremlinul a fost dornic să revendice superioritatea morală, în ciuda propriei istorii devastatoare de abuzuri ale drepturilor omului în timpul războaielor din Cecenia, Siria și, cel mai recent, Ucraina. „Rusia lui Putin este foarte pragmatică. Moscova a simțit că evenimentele din Gaza îndepărtează sudul global de vest și ar putea face atitudinile sale mai empatice față de Moscova”, apreciază Kojanov.

Timp de două decenii sub Putin, Rusia și Israelul au avut grijă să păstreze un echilibru delicat. În timp ce adesea s-au aflat de părți opuse ale spectrului geopolitic, Israelul a căutat contactul cu Rusia în Siria și a fost atent să nu supere Moscova, având în vedere legăturile acesteia cu rivalul Israelului, Iranul. Putin a curtat, de asemenea, marea populație evreiască din Moscova și a văzut în Israel un aliat în ceea ce privește păstrarea amintirii celui de-al doilea război mondial, evenimentul istoric monumental în jurul căruia liderul rus a încercat să-și clădească președinția.

„Nu a fost niciodată o alianță, dar a existat întotdeauna o înțelegere strategică. Ambele țări aveau nevoie una de cealaltă”, a explicat Michlin-Shapir.

După care invazia Rusiei în Ucraina, care a făcut din Putin un paria în mare parte din Occident, a pus Israelul în încurcătură.

Mulți israelieni au resimțit profund neplăcut modul în care Rusia și-a prezentat invazia, Moscova comparând în mod fals guvernul Ucrainei cu Germania nazistă pentru a-și justifica războiul, a declarat Pinchas Goldschmidt, fostul rabin șef de la Moscova. În primăvara anului 2022, aceste tensiuni s-au revărsat pentru prima dată în public atunci când oficialii ruși au acuzat Israelul că sprijină „regimul neonazist” de la Kiev. Disputa s-a inflamat după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a reciclat o teorie a conspirației antisemită care susținea că Adolf Hitler „avea sânge evreiesc” – comentarii pe care Israelul le-a caracterizat drept „scandaloase și de neiertat”.

Noi oportunități pentru Moscova

Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Eurasia Rusia, a apreciat că este întru totul explicabil ca Moscova să opteze pentru sprijinirea Hamas sponsorizată de Iran, deoarece era opțiunea cea mai benefică pentru eforturile sale de război. Conflictul din Ucraina a devenit „rațiunea de a fi a întregii mașinării a putinismului”, a scris Gabuev într-un editorial recent, subliniind sprijinul militar indispensabil al Iranului. „Acesta este motivul pentru care reacția discretă a Kremlinului la atacurile teroriste din 7 octombrie ale Hamas și criticile care au urmat la adresa războiului Israelului în Gaza ar fi fost cândva de neimaginat, dar nu sunt deloc surprinzătoare în 2023”, a notat el.

Pe măsură ce atacul Hamas se desfășura, oficialii ruși și mass-media controlată de stat au adoptat rapid o poziție pro-palestiniană, aplaudând gafele militare și de informații israeliene, care au fost prezentate ca o dovadă a slăbiciunii occidentale. Retorica de stat, care arăta aprobare față de antisemitism, a fost parțial atribuită asaltului antievreiesc asupra unui aeroport din regiunea rusă Daghestan, în cursul căruia o mulțime violentă s-a năpustit pentru a căuta pasagerii evrei care soseau din Israel.

Războiul dintre Israel și Hamas s-a dovedit deja a fi o victorie pentru Putin, ajutând la distragerea atenției Occidentului de la războiul din Ucraina, SUA și UE străduindu-se să treacă două pachete critice de ajutor care sunt considerate vitale pentru supraviețuirea pe termen lung a Kievului. „Rusia are acum interesul să prelungească acest conflict din Orientul Mijlociu”, a apreciat un diplomat european de rang înalt la Moscova, vorbind sub protecția anonimatului. El a spus că se teme că un război total Israel-Hezbollah ar deraia și mai mult orice ajutor pentru Ucraina.

Poziția puternic pro-israeliană a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la conflictul din Gaza, prin care a încercat să compare Hamas cu Rusia, a înstrăinat între timp unele dintre țările din sudul global. Asta, spun surse din interior, ar putea anula luni de eforturi diplomatice ale Occidentului și Ucrainei de a înfățișa Moscova ca un paria în sudul global din cauza nerespectării dreptului internațional. „A părut un pic prea ușor și prea rapid pentru Zelenski să devină complet pro-Israel”, a comentat un înalt oficial european la Kiev în noiembrie. Referindu-se la țări precum Africa de Sud, Brazilia, Indonezia și Turcia, oficialul a spus că acum ar putea fi mai greu pentru Ucraina să mai avanseze după progrese diplomatice susținute.

Într-un interviu acordat la Kiev, consilierul lui Zelenski Mihailo Podoliak a recunoscut că se va produce o „răcire a relațiilor” cu țările non-occidentale, dar a spus că odată ce Ucraina „va putea explica de ce se întâmplă acest lucru și rolul Rusiei ... Vom putea revigora toate dialogurile noastre”.

Înainte de 7 octombrie, Netanyahu a anunțat o abordare nealiniată a războiului din Ucraina, refuzând să furnizeze arme letale sau sisteme de apărare aeriană extrem de dorite de către Kiev, o abordare care este puțin probabil să se schimbe în contextul luptele din Gaza. Netanyahu a respins, de asemenea, cererile repetate ale lui Zelenski de a face o vizită de solidaritate în Israel după atacul Hamas.

În schimb, Michlin-Shapir a declarat că războiul Hamas-Israel i-a oferit lui Putin o nouă oportunitate de a se impune ordinii globale. Fostul oficial israelian a comparat eforturile diplomatice actuale cu intervenția Rusiei în Siria în 2015, care a readus Moscova pe masa internațională după ce a anexat Crimeea cu un an înainte. „Au reușit să iasă din izolare atunci. Orientul Mijlociu oferă întotdeauna noi oportunități pentru Rusia”, a spus ea.