Curtea Supremă a SUA subminează campania din Afganistan

Decizia recentă a Curţii Supreme din SUA, de a interzice negocierile cu elemente care aparţin unor grupări teroriste, ar putea bulversa campania de stabilizare a Afganistanului. Se blochează astfel singura şansă de a pune capăt războiului împotriva talibanilor

Curtea Supremă a Statelor Unite a decis săptămâna trecută că susţinerea sub orice formă a grupurilor catalogate drept teroriste este ilegală, chiar dacă eventualul sprijin este destinat să pună capăt violenţelor, relatează BBC. În plus, cei care ignoră această decizie riscă o pedeapsă de 15 ani de închisoare. Să înţelegem aşadar că negocieri cu organizaţii de tip IRA sau Hamas vor fi acum imposibil de derulat, fiind considerate ilegale? Problema este că tipul acesta de conflicte, în care fondul nemulţumirilor este în esenţă de natură politică, nu poate fi soluţionat decât prin negocieri şi oferte care încearcă să forţeze reconcilieri tactice cu foştii inamici.

Guvernul american şi aliaţii săi recomandă astăzi pachete de soluţii politice cât mai cuprinzătoare pentru a răspunde celor mai insolubile conflicte din lume. De multe ori, acest lucru înseamnă nu doar să vorbeşti cu „teroriştii”, ci mai ales să sprijini anumite politici, să încurajezi crearea unui set de condiţii care să le permită acestora reintegrarea în procesul politic. Dacă raţionamentul legal al Curţii Supreme a Statelor Unite, ar fi fost aplicat în Irak, atunci, negocierile cu foştii insurgenţi sunniţi cooptaţi şi puşi ulterior pe ştatul de plată al armatei americane (deci şi al contribuabililor americani) nu ar fi fost niciodată posibile. Pe fond, cooptarea lor şi crearea unei mişcări de tipul „Fiii Irakului” a fost un ingredient decisiv în modificarea dinamicii războiului din Irak. Mai mult, “în Irak, cele mai sensibile aspecte nu au fost legate de acordurile cu miliţiile şiite sau cu insurgenţa sunită; cel mai dificil de reconciliat au fost americanii, cu ideea de reconciliere cu cineva care avea mâinile murdare de sânge“, îşi aminteşte generalul britanic Graeme Lamb.

Negocierile cu talibanii-ilegale?

Totodată, verdictul Curţii Supreme ar putea avea efecte majore asupra campaniei derulate de americani în Afganistan, blocând singura opţiune care ar putea contura un rezultat rezonabil: reconcilierea cu talibanii. În ultimă instanţă, o victorie pur militară împotriva talibanilor este o iluzie, din moment ce, conflictul este în proporţie de 80% unul politic şi numai 20% unul militar.

De-altfel suplimentarea cu 30.000 de militari anunţată de administraţia Obama în noiembrie anul trecut, chiar asta îşi propune: modificarea balanţei de putere în teren în favoarea Kabulului, creându-se o presiune suficient de puternică pentru a-i forţa pe talibani să accepte un compromis politic şi să schimbe taberele. Invitat în weekend la CNN , David Kilcullen, unul dintre cei mai influenţi gânditori globali (supranumit şi „Crocodilul Dundee” al contrainsurgenţei) a declarat că în 80% dintre cele 385 de conflicte neconvenţionale derulate după războaiele napoleoniene, guvernul a câştigat, iar insurgenţii au pierdut. Există, însă, 2 ingrediente pe care toate acestea le au în comun: „au loc în propria ţara şi există disponibilitatea de a negocia politic. Dacă nu lupţi în propria ţară şi totuşi ai voinţa de a negocia, mai ai încă o şansă rezonabilă de a reuşi. Dar dacă nici nu vrei să negociezi şi te mai şi afli într-o ţară straină, atunci eşti terminat”, mai spune Kilcullen.

De-altfel, astăzi, reintegrarea elementelor reconciliabile ale mişcării talibane reprezintă o preocupare formală a NATO: „Toţi cei care am acţionat într-un astfel de mediu, fie că vorbim de Irak, fie de Afganistan, ştim că există acesti luptători cu ziua - acea componentă lipsită de zel ideologic- şi care fac asta pentru bani, pentru că nu au un job, şi care sunt angajaţi de talibani ca „luptători de zi”. Aceştia sunt cu siguranţă tipul de oameni pentru care vrem să creăm condiţiile necesare pentru a-i convinge să nu devină insurgenţi, oferindu-le mai multe joburi, oportunităţi şi mai multe şanse”, a declarat generalul William Caldwell în exclusivitate pentru FP România.

Bani americani în buzunarele talibanilor?

În acelaşi timp, există numearoase semnale că o mare parte din banii pe care americanii îi plătesc firmelor afgane pentru diverse servicii de distribuţie ajung indirect în buzunarele talibanilor. Un raport recent al Congresului, citat de Washington Post, estima că în jur de 1,6 până la 2 milioane de dolari pe săptămână ajung la insurgenţi. Armata americană importă cam tot ce utilizează în Afganistan (mâncare, apă, combustibil). Acestea ajung pe calea aerului în baze din Kabul şi Kandahar, iar de aici sunt distribuite mai departe de către contractori locali către toate avanposturile americane din Afganistan. La inţiativa comandamentului NATO, camioanele şi securitatea convoaielor sunt asigurate exclusiv de firme locale, în încercarea de a stimula economia şi pe antreprenorii afgani. Însă nimeni nu controlează circuitul acestor bani, nici Departamentul de Stat, nici Departamentul Apărării. Dacă estimările raportului sunt corecte, atunci o sursă indirectă de finanţare a insurgenţei sunt chiar americanii.