Cum și-au petrecut ultimele momente din viață pasagerii submersibilului Titan
0Cei cinci pasageri au coborât în întuneric, purtând șosete și căciuli suplimentare, ascultând muzica lor preferată înainte de implozia fatală.
Shahzada Dawood, în vârstă de 58 de ani, și fiul său Suleman, în vârstă de 19 ani, au fost fotografiați zâmbind în timp ce se țineau de braț înainte de a se îmbarca în submersibil în călătoria de 250.000 de dolari de fiecare, în urma căreia au pierit împreună cu alte trei persoane, scrie dailymail.co.uk.
Christine, soția miliardarului, a dezvăluit cum cei doi și-au petrecut ultimele momente înainte ca Titanul să facă implozie, ascultând muzica lor preferată în întuneric total pentru a economisi energie, în timp ce priveau creaturile bioluminescente din adâncuri.
Christine Dawood a descris cum ea și fiica ei, Alina, în vârstă de 17 ani, se aflau la bordul navei-mamă a Titan, Polar Prince, și le-a făcut cu mâna soțului și fiului ei în aventura eșeată, care a avut loc în weekendul Zilei Tatălui, în iunie.
Ea a spus că, în urmă cu trei luni, directorul executiv al OceanGate, Stockton Rush, și soția sa Wendy au zburat din SUA pentru a se întâlni cu familia Dawood la Londra, pentru a convinge familia că va fi sigur să călătorească la epava Titanicului cu mini-submarinul său, în ciuda îngrijorărilor legate de siguranța acestuia.
Rush, care credea că a merge în adâncurile Atlanticului cu Titanul este "mai sigur decât să traversezi strada", s-a întâlnit cu familia într-o cafenea de lângă Waterloo în februarie pentru a le vorbi personal despre designul și siguranța submersibilului.
Christine Dawood a declarat pentru New York Times: "Partea de inginerie, pur și simplu nu aveam nicio idee. Adică, stai într-un avion fără să știi cum funcționează motorul”.
Doar 12 săptămâni mai târziu, familia care trăiește în Marea Britanie, condusă de Shahzada Dawood, moștenitorul uneia dintre cele mai de succes dinastii de afaceri din Pakistan, a pornit în călătoria sortită eșecului.
Au zburat la Toronto pe 14 iunie, dar zborul lor spre St John's pentru a se alătura expediției a fost anulat, așa că au avut la dispoziție o zi în plus pentru a explora orașul. Zborul lor din ziua următoare a fost amânat și s-au temut că nu vor mai ajunge la Titan.
"Eram destul de îngrijorați, de genul: "Doamne, ce se întâmplă dacă se anulează și acel zbor?". În retrospectivă, evident, mi-aș fi dorit să o fi făcut', a spus Christine Dawood.
Titanul și-a început scufundarea spre epava Titanicului la ora 8 dimineața, pe 18 iunie. După o oră și 45 de minute de scufundare, la ora 9.45, s-a pierdut contactul.
Acum se știe că Marina americană a înregistrat sunetul unei implozii în acel moment. Cinci zile mai târziu, resturi de la submarin au fost găsite pe fundul mării, la 1.600 de metri de Titanic.
Cei care se aflau la bord - directorul executiv al companiei care a organizat expediția, Stockton Rush, în vârstă de 61 de ani, expertul francez în Titanic Paul Henry Nargeolet, în vârstă de 77 de ani, aventurierul miliardar britanic Hamish Harding, în vârstă de 58 de ani, precum și Dawood și Suleman au fost probabil uciși instantaneu, fără să aibă nicio idee despre ceea ce se întâmpla.
Christine Dawood a declarat că au ajuns pe nava-mamă în portul din St John's, Newfoundland, în mijlocul nopții de 15 iunie, și au pornit spre locul de scufundare.
Ea a precizat că au avut loc ședințe de informare la ora 7 dimineața și la ora 19, cu discuții științifice și discuții despre epavă și despre expediție.
Celor care se pregăteau să facă coborârea li s-a spus să poarte șosete groase și o pălărie, deoarece la adâncimi se poate face frig, și să respecte o "dietă cu conținut redus de reziduuri" în ziua dinaintea scufundării, inclusiv să nu bea cafea în dimineața dinainte.
Nu exista nicio toaletă la bord, ci doar o sticlă sau o toaletă de tip tabără în spatele unei perdele.
Pasagerilor li s-a spus să își încarce muzica preferată pe telefoane, pentru a o asculta prin intermediul unui difuzor Bluetooth - deși Rush a interzis muzica country.
De asemenea, el i-a avertizat că coborârea se va face pe întuneric beznă, deoarece farurile au fost oprite pentru a economisi energia bateriei pentru când vor ajunge pe fundul mării.
Cu toate acestea, li s-a spus că vor vedea probabil creaturi bioluminescente.
Christine Dawood a mai spus că soțul ei era atât de entuziasmat încât era "ca un copil care vibra" în perioada premergătoare călătoriei.
Ea a spus că au devenit fascinați de Titanic după ce au vizitat o expoziție în Singapore în 2012, cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a scufundării vasului.
În 2019, familia a vizitat Groenlanda și a fost intrigată de ghețarii care s-au transformat în aisberguri.
Ea a găsit un anunț pentru OceanGate și, inițial, intenționa să facă această călătorie împreună cu soțul ei.
Totuși, călătoria lor a fost amânată din cauza pandemiei, iar când au reușit să o facă, Suleman era suficient de mare pentru a merge în locul ei.
Adolescentul a luat cu el un cub Rubik, în speranța de a doborî recordul mondial de rezolvare a acestuia sub apă.
Ea a declarat că Rush și soția sa Wendy au călătorit la Londra pentru a-i informa cu privire la călătorie, dar aspectul tehnic a rămas neclar.
Dar a spus că au fost cuprinși de ideea de aventură.
Christine Dawood spune că soțul ei a ascultat cu plăcere poveștile de la bord ale lui Nargeolet, unul dintre cei mai importanți experți în Titanic din lume, care s-a numărat printre cei care au murit.
Ea a spus că francezul a făcut o prezentare despre cele 37 de scufundări anterioare pe Titanic și a povestit grupului cum a fost odată "blocat acolo jos timp de trei zile, iar submarinul nu mai avea comunicații".
Ea a spus că soțul ei s-a întors spre ea și a spus: "Doamne, e atât de tare". Ulterior a mai adăugat: "El absorbea totul. Avea o mare strălucire pe față și vorbea despre toate aceste lucruri ciudate".
În dimineața zilei de 18 iunie, pasagerii trebuiau să fie pe punte la ora 5 dimineața.
Christine Dawood a declarat că a fost impresionată de profesionalismul celor de pe punte.
”A fost ca o operațiune bine unsă - puteai vedea că au mai făcut asta de multe ori”, a spus ea.
Suleman și Shahzada aveau costumele de zbor OceanGate, precum și pantaloni impermeabili, o jachetă impermeabilă portocalie, cizme cu vârf de oțel, veste de salvare și căști de protecție.
S-au oprit pentru a fi cântăriți, așa cum era necesar, și au pozat pentru o fotografie.
”Arăt destul de gras”, a spus Shahzada. ”Deja fierb”.
Suleman a coborât pe scări pentru a se urca în pluta motorizată care urma să îi transporte pe pasageri pe platforma plutitoare pe care era legat Titan. Lui Shahzada i s-a părut mai puțin ușor să ajungă pe platformă.
”Avea nevoie de o mână în plus pentru a coborî scările cu tot acest echipament, deoarece cizmele erau foarte greoaie”, a spus ea.
”Iar Alina și cu mine ne gândeam: Doamne, sper să nu cadă în apă”.
Toți cinci au urcat în submarin, iar scafandrii au închis trapa. Cineva cu un clichet a strâns toate șuruburile. Echipajele au manevrat Titanul sub apă și l-au eliberat de pe platformă. ”A fost o dimineață bună”, a spus ea.
Mai târziu în acea dimineață, Christine Dawood a auzit pe cineva spunând că s-a pierdut comunicarea cu Titan.
Ea s-a dus pe punte, unde o echipă monitorizase coborârea, și i s-a spus să nu-și facă griji, deoarece comunicațiile ar putea fi nesigure.
I s-a spus că, în cazul în care ar fi existat o problemă, misiunea ar fi fost întreruptă, iar submarinul ar fi aruncat greutățile de la bord și ar fi urcat la suprafață.
Cineva i-a spus apoi că nu știe unde se află Titanul.
”Mă uitam și eu la ocean, în caz că poate îi vedeam ieșind la suprafață”, a spus ea. Ea se afla la bordul navei-mamă când a primit vestea, cinci zile mai târziu, că resturile submarinului au fost găsite.
Se încarcă comentariile...
