Cum pot influenţa alegerile din SUA războiul civil din Siria şi viitorul ţării

Rebelii sirieni care luptă pentru destituirea lui Al-Assad au primit armament din partea ţărilor arabe din Orientul Mijlociu, nu din partea SUA, care au decis să se implice cât mai puţin în războiul din Siria  FOTO: Reuters

În ultimele 19 luni, Siria s-a adâncit tot mai mult într-un război civil. Ce a început în martie 2011 ca o altă manifestare a Primăverii Arabe, şi anume cererea pentru libertate şi reformă, a fost întâmpinat atât de brutal încât sirienii au decis că preşedintele Bashar al-Assad trebuie să plece.

Pentru că Organizaţia Naţiunilor Unite a eşuat să pună capăt luptelor, numărul morţilor a ajuns la 29.000 şi au avut loc cele mai oribile masacre ale femeilor, ale copiilor şi ale bătrânilor. Extremiştii şi străinii adepţi ai Jihadului se alătură conflictului armat. Cu aproape 1,2 milioane de persoane nevoite să-şi părăsească locuinţele din teamă pentru propriile vieţi, iarna care se apropie reprezintă o ameninţare la fel de mare precum violenţele din regiune, anunţă Christiane Amanpour, şef al corespondenţilor pe Glob ai CNN şi analist pe probleme internaţionale. 

Istoria recentă a arătat că, atunci când oamenii se luptă pentru a supravieţui, sfârşesc prin a accepta  tot ce le este oferit. Spre exemplu, genocidul din Bosnia, când oamenii s-au rugat ani de zile de Occident să-i ajute, însă aceştia nu au făcut-o. În schimb, ONU a impus un embargo asupra armelor. Acest lucru este foarte asemănător cu ceea ce se întâmplă acum în Siria.

„Următorul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, ce va fi ales pe 6 noiembrie, va aduce vreo schimbare politicii de a sta deoparte şi a privi măcelul de la distanţă?” se întreabă Amanpour. Pentru a răspunde la întrebare, specialistul CNN analizează viziunile asupra politicii externe ale celor doi candidaţi la scrutinul de luna viitoare: democratul Barack Obama, actualul lider al SUA, şi republicanul Mitt Romney, fostul guvernator al statului federal Massachusetts.

Politica lui Obama

Până în prezent preşedintele Obama a declarat că administraţia sa va oferi suport opoziţiei siriene. Administraţia americană de la Casa Albă a anunţat că nu vrea să adauge mai multă violenţă la cea existentă. Însă această decizie de a sta pe margine a cauzat piedici nedorite. 

Luptătorii „care nu trebuie”, adepţi ai Jihadului ce vor să eradice prin forţă pe cei care nu urmează legile Islamul, obţin chiar şi arme de calibru mic, care sunt trimise de ţări arabe precum Arabia Saudită şi Qatar, după cum arată un raport recent al „The New York Times”. SUA au cerut partenerilor arabi să nu furnizeze sirienilor arme grele anti-tanc, nici rachete pentru rebeli ca să doboare avioanele şi elicopterele lui Al-Assad. 

Analistul CNN este de părere că SUA nu intenţionează să se implice într-un nou război, ci se concentrează să încheie războaiele existente în Irak şi în Afganistan. Politica de a oferi ajutor non-letal, cum ar fi echipamentele de comunicaţii, pregătire şi ajutor umanitar, nu funcţionează.

Fără conducerea SUA, alţi lideri din regiune spun că nu pot lua iniţiativa. Prim-ministrul Turciei şi omologul său din Qatar ar ajuta opoziţia siriană, oferind zone sigure şi interdicţie aeriană pentru armata siriană, în cazul în care SUA s-ar încumeta la o astfel de implicare.

„Noi avem un plan B pentru Siria“, a declarat prim-ministrul Qatarului.

Politica lui Romney

Poziţia fostului guvernator Mitt Romney a ajuns în centrul atenţiei în timpul discursului său pe politică externă ţinut la Institutul Militar din Virginia pe 8 octombrie. Romney a declarat că „ar lucra cu partenerii americani pentru a identifica şi pentru a organiza acei membri ai opoziţiei, care împărtăşesc valorile Statelor Unite şi se asigură că obţin armele de care au nevoie pentru a învinge tancurile, elicopterele şi avioanele de luptă ale lui Al-Assad“.

Acest lucru presupune o implicare mai mare în războiul civil din Siria, comparativ cu angajamentul minimal al administraţiei Obama, prin asigurarea unui ansamblu de „conducte” ce ar deschide drumul armelor către opoziţia din Siria. 

Contrast

Când vine vorba de politica vizavi de Siria, există o diferenţă între Romney şi Obama. 

Romney a afirmat în mod deschis într-un discurs ceea ce Obama nu a spus: „Rebelii ar trebui să fie înarmaţi cu arme grele pentru a învinge regimul lui Al-Assad“. Declaraţia lui Romney a fost scurtă şi la obiect şi, spre deosebire de preşedintele Obama, republicanul nu a vorbit despre SUA sau despre loviturile aeriene ale NATO, nici de o zonă sigură sau de o interdicţie aeriană pentru a se croi un drum în Siria. Dar nici preşedintele şi nici fostul guvernator Romney nu au adus în discuţie posibilitatea de a pune piciorul pe acel teritoriu.

Cu toate acestea, republicanii au adoptat o poziţie mai puternică. Senatorul John McCain, fostul contracandidat al actualului lider de la Casa Albă, la alegerile prezidenţiale din 2008, a spus în repetate rânduri că vrea ca Washingtonul să înarmeze rebelii sirieni şi să facă o zonă sigură în interiorul ţării. McCain a mers chiar şi mai departe, afirmând că ar trebui să fie atacuri aeriene. 

Singura întrebare care rămâne este aceea dacă va exista vreo schimbare, după alegeri, în poziţia Statelor Unite. 

Războiul se extinde acum în afara graniţelor Siriei, către ţara vecină, Turcia. Sute de mii de refugiaţi sirieni resimt tensiunea din Turcia, Iordania, Irak şi Liban.