Alertă nucleară în Oceanul Chino-Indian

Secolul 21 a început chiar să fie asiatic. Toată lumea lucrează cu computere şi softuri fabricate în/de China şi/sau India. Cursa delocalizărilor care are loc de peste un deceniu în Occident

Secolul 21 a început chiar să fie asiatic. Toată lumea lucrează cu computere şi softuri fabricate în/de China şi/sau India. Cursa delocalizărilor care are loc de peste un deceniu în Occident mută în fiecare an, în cele două megaeconomii asiatice, circa un milion de joburi manufacturiere şi o jumătate de milion din servicii tot mai calificate. Dezvoltarea sino-indiană aferentă - care implică 40% din populaţia planetară - creşte cererea mondială, deci preţurile locale, la combustibili, minerale şi alimente. Dintr-un fond de investiţii de stat de 200 de miliarde de dolari, Beijingul a alocat 90 de miliarde pentru cumpărarea de active din străinătate, iar mari companii indiene devin multinaţionale globale prin achiziţia unor reputate firme şi branduri internaţionale. Tot tandemul ChIndia accelerează şi poluarea globală.

În Asia se fac acum şi marile jocuri geopolitice. China este noul reper identitar de tip "noi-ceilalţi" al Occidentului - unul mai simplu de vizualizat şi de invocat decât Islamul (cu care, de altfel, Occidentul trebuie să coexiste acasă). În SUA şi UE se meditează dacă Rusia - şi hidrocarburile ruseşti - să fie lăsată de partea Chinei sau… Deocamdată SUA - graţie puternicei diaspore indiene americane şi prin introducerea Indiei pe uşa din dos a clubului puterilor nucleare acceptate - încearcă să pună New Delhi măcar pe "axa democraţiilor asiatice". Ceea ce îndepărtează India de Rusia, marea sa aliată din timpul socialismului şi până acum principala furnizoare de armament. Dacă acceptă o parte din riscul ca răcirea relaţiilor cu Moscova să-i dăuneaze intereselor energetice şi militare din Asia Centrală, New Delhi nu doreşte însă o antagonizare a Beijingului - chit că SUA bat tocmai spre o îndiguire a Chinei în Asia prin India. Pentru a nu-şi ridica împotrivă China, India nealiniată a pus însă capac şi revoltelor tibetanilor găzduiţi pe teritoriul său. China creşte mai repede decât India, iar interesul indian este să facă afaceri cu chinezii. Chiar dacă au sisteme politice opuse, economiile le sunt complementare.

Pentru India, China este însă tot mai aproape. Nu doar în Himalaya, unde cele două au litigii de frontieră, dar şi în Oceanul Indian - pe care New Delhi îl consideră "lac indian". Pentru asta, China investeşte în porturi din Pakistan, Myanmar sau Sri Lanka. Guvernul indian s-a reunit de urgenţă pe 5 mai, în urma unui subiect din "Jane's Defence": China ar construi o mare flotă de submarine nucleare la o bază navală din sudul său tropical. Sursele socotesc că Beijingul ar avea circa 20 de submarine din clasa 094-Jin dotate cu rachete antisatelit şi rachete nucleare de croazieră. China a comentat doar că are drepturi oceanice de apărat - mai ales în apele sudice, pe unde îi vin hidrocarburile arabe. Pe 6 mai, India testa cu succes racheta Agni-III, capabilă să transporte 1,5 tone de încărcătură nucleară la 3.000 km - adică până în Beijing, Shanghai sau baza americană Diego Garcia.