Al-Qaida vede într-un posibil „al Treilea Război Mondial” o oportunitate de extindere
0Rețeaua jihadistă Al-Qaeda analizează scenariul unei confruntări globale majore și consideră că un astfel de conflict ar putea crea condiții favorabile pentru extinderea influenței sale. Ideea apare într-un document strategic publicat la începutul anului 2026 de filiala organizației din Peninsula Arabică.

Textul, intitulat „Viitorul islamului în lumina transformărilor globale contemporane”, a fost analizat de publicația The Insider. Potrivit analizei, documentul descrie un posibil scenariu în care sistemul internațional se destabilizează, iar marile puteri intră într-o confruntare generalizată.
Autorii sugerează că un astfel de context ar putea crea oportunități pentru grupare de a-și extinde activitățile în regiuni precum Africa, Asia, Orientul Mijlociu și chiar Europa.
Un scenariu de confruntare globală
În document sunt enumerate mai multe evoluții considerate de organizație drept semne prevestitoare ale unei crize internaționale majore. Printre acestea se numără schimbarea politicii externe a Statelor Unite către o abordare mai agresivă, intensificarea rivalității dintre Occident și un bloc de state format din China, Russia, Iran și Turcia, precum și tensiunile din alianța transatlantică.
Documentul îl menționează și pe președintele american Donald Trump, descriind politicile sale drept un factor care ar putea accentua divergențele dintre Statele Unite și partenerii europeni.
Potrivit autorilor, o eventuală confruntare globală ar slăbi marile puteri și ar crea spații de instabilitate în care organizația ar putea să își extindă influența.
Epoca post Osama bin Laden
Deși a pierdut lideri importanți și o mare parte din infrastructura centrală, Al-Qaeda continuă să funcționeze printr-o rețea de filiale regionale. În raportul său periodic privind grupările jihadiste, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a avertizat că este „prematur” să fie considerată o organizație marginală.
După moartea fondatorului Osama bin Laden, conducerea centrală a devenit mai puțin vizibilă. Succesorul său presupus, militantul egiptean Saif al-Adel, este relativ puțin cunoscut publicului larg, iar statutul său de lider nu a fost anunțat oficial.
Această lipsă de structură centralizată este privită de unii analiști atât ca o slăbiciune, cât și ca o sursă de flexibilitate pentru organizație. Filialele regionale au libertatea de a-și adapta strategiile la condițiile locale.
Rețea globală fragmentată
În diferite regiuni, grupările afiliate adoptă strategii diferite. De exemplu, organizația Al-Shabaab din Somalia încearcă să exploateze rivalitățile dintre clanuri și să se prezinte ca mediator sau protector al comunităților locale. În Africa de Nord,Al-Qaeda în Maghrebul Islamic își construiește discursul în jurul opoziției față de guvernele considerate corupte și față de influența puterilor externe.
Această strategie graduală diferă de cea adoptată de Statul Islamic, care a încercat să creeze rapid un „califat” teritorial în Siria și Irak înainte de a fi înfrânt militar.
După declinul organizației Statul Islamic, analiștii spun că Al-Qaida a redevenit una dintre principalele rețele jihadiste la nivel global.
Extindere în zone instabile
Experții ONU estimează că rețeaua și organizațiile afiliate ar putea avea până la 25.000 de combatanți. Deși numărul este relativ mic comparativ cu armatele regulate, el este semnificativ pentru o organizație insurgentă.
Gruparea tinde să se consolideze în regiuni în care instituțiile statului sunt slabe sau incapabile să răspundă crizelor economice și sociale. Astfel de situații pot fi întâlnite în unele state africane, în Pakistan sau în Yemen.
În aceste zone, organizațiile afiliate încearcă uneori să îndeplinească funcții similare celor ale unui stat, oferind securitate, administrând teritorii sau distribuind ajutoare umanitare pentru a câștiga sprijinul populației.
O strategie pe termen lung
Documentul analizat sugerează că strategia actuală a rețelei nu mai urmărește atacuri spectaculoase de tipul celor din 11 septembrie 2001. În schimb, organizația ar încerca să profite de instabilitatea regională și de eventualele conflicte majore pentru a-și extinde influența.
Autorii textului speculează că o confruntare globală ar putea slăbi simultan marile puteri și ar crea viduri de putere în diferite regiuni ale lumii – inclusiv în Orientul Mijlociu, Africa sau chiar Europa.
Analiștii spun însă că, în cazul unei astfel de crize internaționale, Al-Qaida nu ar fi singura amenințare pentru securitatea globală, dar ar încerca probabil să exploateze haosul rezultat.























































