VIDEO Exerciţii militare sârbo-ruse în coasta României. Rusia trimite în Serbia sisteme de apărare antirachetă S-400 şi Panţîr

Un batalion de sisteme de apărare anti-rachetă S-400 şi o baterie antiaeriană Panţir-S au fost transferate în Serbia pentru a lua parte la exerciţiile militare sârbo-ruse, „Scutul slav-2019“, a anunţat joi (24 octombrie) Ministerul rus al Apărării.

"Unităţile forţelor antiaeriene ruse echipate cu sisteme de rachete S-400 şi vehicule antiaeriene Panţir-S au fost transportate pe calea aerului în Serbia pentru a participa la a doua etapă a exerciţiilor comune", se arată într-un comunicat oficial. Ministerul precizează că este prima dată când sistemele S-400 şi Panţir-S au fost implicate în manevre militare pe teritoriul unui stat străin.

Echipamentele respective vor amplasate la baza aeriană sârbă Batajnica. Prima etapă a exerciţiilor a avut loc în septembrie în regiunea rusă Astrakhan (sud).

S-400 Triumph (cod NATO: SA-21 Growler) este un sistem de rachete sol-aer cu rază mare şi medie de acţiune, conceput pentru a lovi orice tip de ţintă aeriană: aeronave, drone şi rachete hipersonice de croazieră pe o rază de mai multe sute de kilometri.

Sistemul Panţir-S1 (cod NATO: SA-22 Greyhound) este echipat cu două tunuri gemene de 30 mm capabile să tragă 5.000 de proiectile pe minut şi 12 rachete cu o autonomie de 20 km. Destinat să protejeze locaţii civile şi militare, dispune de radare de detectare şi urmărire a ţintei şi poate trage cu precizie din  mişcare.

Vicepremierul rus Iuri Borisov declarase anterior că Serbia este interesată în achiziţionarea de sisteme antiaeriene de rachete şi tunuri Panţîr-S, conform presei ruse.

Într-o declaraţie făcută sâmbătă cu ocazia festivităţilor prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea Belgradului de trupele fasciste, preşedintele sârb Aleksandar Vučić a declarat că Serbia îşi consolidează armata „nu împotriva cuiva, ci pentru a-şi apăra libertatea, ţara, oamenii“, potrivit TASS.

În Balcani, Serbia este principalul aliat al Rusiei, care susţine Belgradul în special în dosarul Kosovo. În regiune, Moscova nu este percepută într-o lumină favorabilă şi se consideră că a pierdut din influenţă prin faptul că Muntenegru a aderat la NATO în 2017.

Desfăşurarea acestor tipuri de armament rusesc ultramodern în Serbia apare ca un afront la adresa Alianţei Nord-Atlantice. La fel ca recenta achiziţie a S-400 de către Turcia, remarcă AFP.

În luna iulie, Rusia a livrat pe calea aerului zece vehicule blindate de tip BRDM-2 Serbiei, în baza cooperării tehnico-militare între cele două state. Belgradul a primit gratuit de la Moscova 30 de tancuri T-72 şi 30 de de vehicule blindate BRDM-2, dar şi mai multe aeronave multirol MiG-29. Totodată, cele două părţi au purtat discuţii pe tema livrării către Serbia a sistemelor antiaeriene Buk-M1, Buk-M1 şi Tunguska.

Serbia şi Rusia strâng legăturile, în ciuda faptului că ţara balcanică este candidată la aderare la Uniunea Europeană şi Bruxellesul nu vede cu ochi buni acest lucru. Premierul rus Dimitri Medvedev a fost în vizită la Belgrad pe 20 octombrie, când sârbii au sărbătorit eliberarea capitalei lor de trupele de ocupaţie naziste, în urmă cu 75 de ani în urmă. Cu prilejul acelei ofensive din al Doilea Război Mondial şi-au pierdut viaţa mii de soldaţi ai Armatei Roşii.

În cursul vizitei, Medvedev a abordat şi teme economice. În mai 2014, Rusia şi Serbia au iniţiat un parteneriat strategic. Moscova este interesată de progrese în construcţia conductei de gaz cu o lungime de 402 kilometri, care leagă Turcia de Serbia traversând Bulgaria (Turkish Stream"). Aceasta va aproviziona, potrivit Moscovei, ţările din Balcanii de Vest. Conducta va avea o capacitate de 12,87 de miliarde de metri cubi de gaz anual. Kremlinul mizează, potrivit lui Preobraşenki, pe finalizarea la termen, până în decembrie 2019, a segmentului din Serbia, dar în Bulgaria există o serie de probleme, care produc întârzieri. Gigantul energetic rus Gazprom intenţionează şi el să folosească gazoductul, pe care însă nu are voie să-l deţină în proprietate, potrivit normelor UE.

De mare însemnătate pentru premierul Medvedev a fost semnarea unui acord de liber-schimb între Serbia şi Uniunea Economică Eurasiatică. Astfel, produse din Serbia vor avea acces privilegiat la pieţele din Belarus şi republicile din Asia Centrală. Serbia profită de pe acum de faptul că ţările UE nu mai au voie să-şi vândă produsele agricole şi alimentare în Federaţia Rusă. Pentru a parafa acordul de liber-schimb, se va deplasa la Moscova şefa executivului sârb, Anna Brnabic.