UPDATE Croaţia a închis 7 dintre cele 8 puncte de trecere de la frontiera cu Serbia, după ce a ajuns la limitele capacităţii de primire a refugiaţilor

Croaţia a decis, joi seara, să închidă 7 dintre cele 8 puncte de trecere de la frontiera cu Serbia, în condiţiile sosirii a peste 11.000 de imigranţi extracomunitari în ţară, într-o singură zi. În cursul zilei de joi, ministrul de interne croat, Rank Ostoijic, a declarat că ţara nu mai poate primi imigranţi.

UPDATE 09.30 Atenţionare de călătorie a MAE: Croaţia a luat măsuri privind direcţionarea fluxului de migranţi

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc în Croaţia că autorităţile locale au luat măsuri de direcţionare a refugiaţilor către puncte de frontieră secundare precum Tovarnik, Ilok sau Batina, avertizând că sunt probleme cu traficul feroviar.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), nu se înregistrează probleme deosebite în ceea ce priveşte circulaţia rutieră, însă sunt probleme legate de traficul feroviar.

UPDATE 02.00

Croaţia a închis, joi seara, 7 din cele 8 puncte de trecere de la frontiera cu Serbia, din cauza afluxului de imigranţi extracomunitari, transmite AFP, citată de presa internaţională.

”Traficul este interzis la punctele de trecere ale frontierei Tovarnik, Ilok, Ilok 2, Principovac, Principovac 2, Batina şi Erdut", se anunţă într-un comunicat al Ministerului de Interne croat. Documentul precizează că peste 11.000 de imigranţi au intrat în ţară dinspre Serbia în ultimele 36 de ore.

Ministrul croat al Sănătăţii, Sinisa Varga, a declarat joi că în Croaţia se aşteptă sosirea, în două săptămâni, a peste 20.000 de imigranţi, inclusiv refugiaţii care fug de conflict din Orientul Mijlociu, informează AFP. Croaţia nu mai poate primi imigranţi, a anunţat joi ministrul de interne croat Rank Ostojici, citat de Reuters.

Ranko Ostojici a precizat că ţara sa le oferă migranţilor o călătorie sigură până la centrele de primire din jurul capitalei, Zagreb, dar a precizat că persoanele care nu solicită azil vor fi considerate imigranţi ilegali.

El a menţionat că 6.500 de persoane au intrat în Croaţia în ultimele 24 de ore.

„Croaţia nu va putea primi mai mulţi oameni“, a declarat presei Ostojic, în oraşul Tovarnik, situat la graniţa cu Serbia.

Confruntări între imigranţi şi poliţia croată la graniţa dintre Serbia şi Croaţia, după ce Zagrebul a anunţat că nu mai poate primi refugiaţi. 
 

Sute de migranţi au rupt cordoanele de poliţie la oraşul croat de graniţă Tovarnik. Preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovici, a cerut armatei să fie pregatită, dacă va fi nevoie, să apere graniţele ţării.

„Preşedintele s-a întâlnit cu şeful Statului Major al armatei, generalul Drago Lovric, şi i-a cerut ridicarea nivelului de alertă şi ca forţele armate să fie pregătite, în caz de nevoie, pentru a proteja graniţele naţionale de migraţia ilegală“, a declarat o sursă apropiată şefei statului croat.

Ca urmare a escaladării crizei refugiaţilor, Kolinda Grabar-Kitarovic şi-a scurtat vizita în peninsula Istria, din vestul Croaţiei, şi a convocat pentru vineri Consiliul de Securitate Internă. Ea şi-a exprimat joi nemulţumirea faţă de evoluţiile de la frontiera de est a ţării, unde un număr mare de refugiaţi sosesc din Orientul Mijlociu. 

Pe de altă parte, forţe de ordine croate au fost desfăşurate în jurul unui hotel, situat în suburbiile Zagrebului, unde sunt găzduiţi sute de migranţi. Unii dintre aceştia strigau „Libertate! Libertate!“, după cum au arătat imaginile televizate, în timp ce alţii aruncau suluri de hârtie igienică de la balcoanele şi ferestrele hotelului. 

   La rândul său, ministrul croat al Sănătăţii, Sinisa Varga, a declarat că se aşteaptă ca în următoarele două săptămâni să sosească  un număr foarte mare de migranţi, mai mult de 20.000, şi trebuie „să se asigure că sistemul de protecţie al sănătăţii funcţionează", a spus Varga, înainte de o reuniune a guvernului croat.

Cu toate acestea, ministrul a subliniat că "situaţia este în prezent satisfăcătoare", în ceea ce priveşte problemele în materie de sănătate.

Premierul  Zoran Milanovici a avertizat în ceea ce priveşte capacitatea limitată de primire şi de înregistrare a migranţilor care tranzitează ţara, deoarece Ungaria a blocat frontiera sa cu Serbia.

Milanovici  a făcut aceste declaraţii joi dimineaţă, în timp ce 5.650 migranţi au intrat Croaţia, în  24 de ore, potrivit Ministerului de Interne croat. Ulterior, ministerul  a revenit precizând că 6200 de migranţi  eras pe teritoriul croat la ora locală 10.50. 

Migranţii au început să sosească în Croaţia în ultimele 24 de ore, după închiderea de către Ungaria a frontierei cu Serbia, principalul punct de intrare în Uniunea Europeană.

Între 4.000 şi 5.000 de migranţi se aflau joi dimineaţă în gara feroviară din Tovarnik, oraş croat situat în apropiere de frontiera cu Serbia, în speranţa de a se putea îmbarca în trenurile care să-i transporte la Zagreb, capitala Croaţiei, de unde să-şi poată continua călătoria spre Europa Occidentală, a indicat un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi (UNHCR), Jan Kapic, citat de AFP. 

„Sunt între 4.000 şi 5.000 de persoane aici. Trenurile vin, dar acestea nu pot lua toate aceste persoane“, a spus el.

Migranţii, dintre care mulţi au fugit din calea războaielor din Siria şi Irak, au sosit în noaptea de miercuri spre joi după ce au trecut frontiera sârbo-croată.

Ei au invadat mica staţie Tovarnik, dormind de-a lungul căii ferate, în timp ce dispozitive de poliţişti au fost desfăşurate în zonă.

Mai mulţi voluntari ai Cruşii Roşii s-au deplasat la Tovarnik, distribuind hrană, cu prioritate sutelor de copii şi bebeluşi. Totodată, migranţii urmează să primească asistenţă medicală şi li se vor pune la dispoziţie toalete, a precizat Kapic. „Este foarte greu de spus dacă aici va fi o tabără de tranzit. Guvernul croat este cel care trebuie să vadă cum va gestiona situaţia“, a adăugat el.

Potrivit acestuia, migranţii sosesc la gară direct după ce trec graniţa, fără a mai merge la secţia de poliţie pentru a se înregistra. Poliţia ar fi oricum complet copleşită de numărul mare de sosiri, subliniază reprezentantul UNHCR.

Croaţia a dat asigurări că va permite trecerea fără piedici a migranţilor în drum spre Europa de Vest. 

„Migranţii pot trece prin Croaţia şi lucrăm în acest sens... Suntem gata să îi acceptăm pe aceşti oameni, indiferent de religia lor şi culoarea pielii şi să-i conducem spre destinaţiile unde doresc să meargă, Germania şi Scandinavia“, a declarat prim-ministrul Zoran Milanovic în timpul unei sesiuni a parlamentului.

„Aceşti oameni sunt deja aici... dar nu doresc să vină în Croaţia sau în Ungaria şi nu înţeleg care-i problema să-i lăsăm să treacă“, a adăugat Milanovic, care a criticat virulent Ungaria, o ţară ce şi-a închis frontiera pentru migranţi.

„Eu nu sunt de acord cu politica Budapestei şi o consider nocivă şi periculoasă. Construcţia de ziduri nu va opri pe nimeni... un gard în Europa secolului XXI nu este un răspuns, ci o ameninţare“, a insistat el, referindu-se la gardul din sârmă ghimpată ridicat de Budapesta de-a lungul celor 175 km de frontieră cu Serbia.

Ministrul de interne sârb: UE trebuie să anunţe dacă primeşte refugiaţi

Serbia doreşte să fie parte a soluţiei în relaţiile dintre Europa şi refugiaţi şi nu victimă colaterală şi, din acest motiv, Europa trebuie să spună dacă va primi sau nu refugiaţi, a declarat joi ministrul de interne sârb, Nebojsa Stefanovic, potrivit Tanjug.

„Cu cât mai eficientă va fi soluţia cuprinzătoare adoptată de Europa, cu atât mai rapid va fi rezolvată criza refugiaţilor. Vrem să ştim ce se aşteaptă de la Serbia să facă pentru că aceasta nu este o chestiune pe care ţara noastră o poate soluţiona de una singură“, a declarat presei Stefanovic, aflat într-o vizită la Nis (estul Serbiei).

Partea sârbă a prezentat Ungariei o notă de protest în legătură cu folosirea, miercuri, de către poliţia ungară a gazelor lacrimogene la graniţa cu Serbia, când mai mulţi refugiaţi au încercat să intre pe teritoriul ungar. 

Comisia Europeană critică măsurile luate de Ungaria în criza imigranţilor

Dimitris Avromopoulos, comisarul Uniunii Europene pentru Migraţie, a criticat măsurile luate de Ungaria împotriva imigranţilor, explicând că este vorba în principal de refugiaţi care au nevoie de ajutor şi că barierele metalice sunt soluţii temporare care creează doar tensiuni.

"Cei mai mulţi imigranţi veniţi în Europa sunt refugiaţi care au nevoie de ajutor", a declarat Dimitris Avromopoulos, potrivit Reuters, într-o conferinţă de presă comună cu miniştrii de Externe şi de Interne ai Ungariei.

"Nu există niciun zid pe care să nu îl poţi sări, nicio mare pe care să nu o poţi traversa atunci când fugi de violenţe şi de teroare", a spus Avromopoulos.

"Barierele de genul celor construite de Ungaria sunt doar soluţii temporare care i-au făcut pe imigranţi şi refugiaţi să îşi schimbe parcursul şi au generat tensiuni", a apreciat comisarul UE pentru Migraţie.

Ungaria a strânit critici vehemente prin construirea unui gard metalic de-a lungul întregii frontiere cu Serbia. Guvernul de dreapta de la Budapesta şi-a atras critici noi după ce a evocat intenţia de a construi bariere similare pe segmente ale frontierelor cu România şi Croaţia.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a respins criticile oficialilor din cadrul ONU şi Uniunii Europene, argumentând că imigranţii sunt violenţi.

"Este bizar şi şocant cum unii membri de pe scena politică internaţională au interpretat evenimentele petrecute miercuri. Vor fi responsabili dacă incidentele se vor repeta", a spus Szijjarto, referindu-se la violenţele petrecute la frontiera dintre Ungaria şi Serbia.

Cehia ar putea primi 15.000 de imigranţi

Ministrul ceh al drepturilor omului, Jiri Dienstbierm, a declarat joi că ţara sa ar putea primi circa 15.000 de refugiaţi, ţinând cont de nevoia de forţă de muncă, subliniind însă că o eventuală decizie în acest sens nu are în vedere cotele obligatorii de refugiaţi, respinse în continuare de Republica Cehă, transmite agenţia EFE, citată de agerpres.ro. 

El a menţionat că, potrivit estimărilor mediului local de afaceri, ar fi nevoie de circa 100.000 de lucrători calificaţi, iar companiile cehe ar putea angaja imediat cel puţin 5.000 de refugiaţi care deţin o calificare în anumite domenii, cum ar fi sirienii, întrucât mulţi dintre ei sunt deja calificaţi.

Dar el a ţinut să precizeze că o posibilă decizie în acest sens poate fi luată numai în mod voluntar de guvernul de la Praga şi de respectivii imigranţi dacă aceştia din urmă vor accepta de bună voie să se mute în Cehia.

Ministrul ceh a insistat că, le fel ca ceilalţi membri ai coaliţiei guvernamentale de centru stânga, nu acceptă cotele obligatorii propuse de Comisia Europeană, întrucât nu crede că 'printr-o redistribuire obligatorie cineva poate fi obligat cu forţa să rămână unde nu vrea'.

„Guvernul ceh a spus că vom ajuta în mod voluntar. Afirmaţiile mele (despre cei 15.000 de refugiaţi) sunt conforme cu poziţia guvernamentală. Cred că trebuie să oferim acest ajutor voluntar, pentru ca el să aibă sens şi valoare“, a punctat ministrul citat.

În planul Comisiei Europene privind cotele obligatorii, Cehiei i se cere să preia 2.978 de imigranţi, dar guvernul de la Praga a anunţat că poate lua maxim 1.500.