Trenul viitorului: călătorii rapide între capitalele Europei. Bruxelles propune viteze de peste 250 km/h și bilete transfrontaliere unice
0Comisia Europeană vrea să construiască o rețea feroviară de mare viteză care să lege principalele capitale în doar câteva ore, reducând considerabil timpii de călătorie. Berlin–Copenhaga în patru ore și Sofia–Atena în șase ore, susțin inițiatorii proiectului.

Executivul de la Bruxelles a anunțat miercuri, 5 noiembrie, o viziune ambițioasă: trenuri care să atingă viteze de peste 250 km/h, reducând semnificativ timpii de călătorie.
Dacă proiectul va fi pus în aplicare, călătoria între Berlin și Copenhaga ar urma să dureze doar patru ore până în 2030 (față de șapte acum), iar între Sofia și Atena doar șase ore până în 2035 (în loc de aproape 14). Tallinn și Riga ar fi legate printr-o rută de o oră și 45 de minute, iar drumul dintre Lisabona și Madrid ar fi redus la trei ore, de la nouă.
„Planurile arată cum putem crea o rețea feroviară de mare viteză, cu adevărat europeană, până în 2040”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi. El susține că o astfel de infrastructură ar face trenul o alternativă reală la zborurile pe distanțe scurte și medii în Europa, scrie The Guardian.
În ciuda apelurilor repetate la o mobilitate mai verde, trenurile rapide transfrontaliere rămân o raritate. Lipsa infrastructurii adecvate, reglementările diferite, sistemele incompatibile și biletele greu de cumpărat fac ca rețeaua feroviară europeană să fie departe de un sistem unitar.
Potrivit publicației citate, în prezent, cei 12.128 km de linii de mare viteză sunt concentrați în patru țări: Franța, Germania, Italia și Spania. Europa Centrală și de Est rămâne „slab conectată”.
Pentru a tripla dimensiunea rețelei și a permite trenurilor să atingă viteze de peste 250 km/h, ar fi nevoie de aproape 546 miliarde de euro, potrivit estimărilor externe citate de Bruxelles. Finanțarea ar urma să provină din fonduri europene, contribuții naționale și investiții private.
Printre obiectivele anunțate se numără introducerea unui sistem unic de ticketing și armonizarea semnalizării la nivel european.
„Într-o zi, toți pasagerii ar trebui să poată cumpăra un bilet de tren transfrontalier – și, în viitor, chiar un bilet combinat tren-avion – de pe un singur site”, a spus Tzitzikostas.
Comisia intenționează să prezinte propuneri legislative în 2026 pentru a face acest lucru posibil și pentru a extinde drepturile călătorilor.
Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a descris planul drept un pas important către o mobilitate sustenabilă.
„Prea mult timp, consumatorii s-au confruntat cu sisteme de rezervare complexe, drepturi limitate ale pasagerilor, conexiuni proaste și servicii sub așteptări atunci când au călătorit prin Europa cu trenul”, a declarat Robin Loos, șeful departamentului de transport al BEUC.
La rândul ei, Community of Railway and Infrastructure Companies (CER) consideră că viteza standard de 250 km/h propusă pentru noile linii va deveni „un reper care va permite trenurilor să concureze eficient cu zborurile pe distanțe scurte și să atragă o schimbare semnificativă către transportul feroviar”.
Scepticismul experților
Nu toți sunt însă convinși. Expertul feroviar independent Jon Worth a spus că lipsesc detaliile concrete privind finanțarea și proiectele specifice.
„Pot să vă dau un exemplu de linie care va fi construită sau de tren care va fi cumpărat ca urmare a acestui document și care nu s-ar fi făcut altfel? Nu, nu pot, pentru că, în esență, nu este un plan propriu-zis. Este mai degrabă o viziune aspiratională”, a spus el.
Worth amintește că Uniunea Europeană are deja un istoric lent în implementarea rețelelor transeuropene de transport.
„De ce ar fi diferit de data aceasta, doar pentru că stabilim un termen cu 10 ani mai departe și vorbim despre trenuri de mare viteză în loc de cele convenționale?”, se întreabă el.























































