Sub ploaia de bombe, industria ucraineană de armament caută refugiu în Europa. Primele fabrici comune apar în Danemarca

Ucraina își mută o parte din producția de armament în Europa de Vest, într-o încercare de a scăpa de bombardamentele zilnice rusești și, în același timp, de a integra tehnologiile sale militare de ultimă generație în ecosistemul industrial al Uniunii Europene, scrie Kyiv Independent.

Dronă ucraineană/FOTO:X

Un acord recent, semnat între Kiev și Danemarca pe 4 iulie, deschide oficial calea pentru fabricarea armelor ucrainene pe teritoriul danez. Este o premieră care ar putea reconfigura nu doar dinamica de producție din timpul războiului, ci și relațiile pe termen lung între industria de apărare ucraineană și complexul militar european.

„Acestea sunt primele proiecte reale care oferă producției noastre militare șansa de a funcționa în afara granițelor Ucrainei”, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare separată, ministrul ucrainean al industriilor strategice, Herman Smetanin, a confirmat că parteneriatul vizează în special domeniul dronelor, dar și alte categorii de arme „esențiale”.

Industria ucraineană se decuplează de linia frontului

Motivul este unul simplu: în condițiile în care fabricile ucrainene sunt constant vizate de atacuri rusești, capacitatea țării de a produce armament sofisticat este grav limitată. În plus, restricțiile de export impuse după declararea legii marțiale au blocat în interiorul țării echipamente care, în mod normal, ar fi putut genera venituri externe sau ar fi putut fi integrate în lanțuri de producție comune cu parteneri occidentali.

„Exporturile de tehnologie militară au fost întotdeauna controlate. Nicio țară nu-și distribuie armele ca pe pâine sau făină”, spune Ihor Fedirko, fost oficial în Ministerul Industriilor Strategice, în prezent lider al unui consorțiu industrial susținut de guvernul de la Kiev. Tot el adaugă că ceea ce lipsește este o politică care să permită măcar vânzări simbolice către state partenere cu care există acorduri de securitate.

În prezent, primele colaborări cu Danemarca presupun ca aproximativ 5% din producția rezultată să rămână în posesia partenerului european. Restul – drone, sisteme de război electronic, muniție – va fi trimis înapoi în Ucraina, unde proprietatea intelectuală va fi păstrată.

Un gest de solidaritate, dar și o investiție în viitorul militar al Europei

Danemarca a fost prima țară care a finanțat direct start-up-uri ucrainene din domeniul apărării și acum este și prima care le oferă spațiu fizic de producție în fabricile proprii. Guvernul danez a alocat 50 de milioane de euro pentru acest program, prin intermediul unor huburi de inovare și infrastructură public-privată.

„E important să avem această producție aici. Noi învățăm să fabricăm, iar ucrainenii își sporesc capacitatea, într-un mediu sigur”, afirmă Eric Wanscher, rezervist al Forțelor Aeriene Daneze și coordonator al programului de parteneriat industrial.

În opinia unor oficiali europeni, inițiativa este un răspuns pragmatic la noul context geopolitic, marcat de o Rusie tot mai agresivă și de o Americă ce pare tot mai reticentă în a garanta securitatea colectivă în cadrul NATO. „În trecut, am sprijinit Ucraina din convingere. Acum o facem și din teamă”, admite un antreprenor danez implicat în proiect, făcând trimitere la schimbările de percepție apărute după alegerea lui Donald Trump.

O miză strategică: cooptarea industriei ucrainene în arhitectura de apărare a Occidentului

Pentru Ucraina, aceste acorduri deschid nu doar noi piețe, ci și o ușă politică spre integrarea în ecosistemul defensiv al NATO – un pas mai concret decât discursurile. Pentru Europa, în special pentru țări precum Danemarca, Norvegia sau Regatul Unit (care negociază acorduri similare), este o ocazie de a importa expertiză practică de pe front și de a-și moderniza propria industrie.

Însă detaliile rămân puține și, în unele cazuri, clasificate. Ministerul Industriilor Strategice din Ucraina a refuzat să ofere informații clare despre numărul companiilor implicate sau criteriile de selecție. Un reprezentant al companiei daneze Terma, cel mai mare producător local de armament, a admis că modelul de co-producție este „încă în dezvoltare”.

Totuși, în culise, unele companii ucrainene au fost deja preselectate, iar interesul european este în creștere. Germania, Franța și Olanda concurează neoficial pentru a atrage firme ucrainene în fabricile proprii. Miza: accesul la tehnologii dezvoltate în război real – drone de atac, sisteme de bruiaj electronic, interceptoare automate –, care ar putea redesena viitoarea industrie de apărare a continentului.

„Este o competiție industrială, nu doar un gest altruist. Fiecare țară vrea să învețe din experiența Ucrainei”, rezumă Wanscher.

Un echilibru fragil între securitate și interes comercial

Pentru Ucraina, beneficiul imediat este capacitatea de a produce în afara razei de acțiune a aviației ruse. Pentru Europa, este șansa de a-și consolida o industrie defensivă încă slabă și dependentă de importuri. Dar întrebările persistă: cine controlează tehnologia, cum se împart beneficiile și ce se întâmplă când războiul se termină?