Seceta devine noua normalitate în Europa. Sistemul de ajutor al UE, depășit de criza climatică. România, printre țările care cer schimbarea regulilor

Perioadele de secetă au devenit o realitate recurentă pentru agricultura europeană. Instrumentele de sprijin ale UE continuă însă să le trateze ca pe niște situații excepționale.

Culturile agricole afectate de sectă în marea majoritate a statelor membre UE/FOTO:Arhiva

Ploile s-au oprit în primăvară și nu au mai revenit. Din Franța până în Cehia, culturile din această vară se usucă, iar fondurile de ajutor destinate unor dezastre punctuale sunt puse tot mai mult la încercare de o criză care revine aproape în fiecare an.

Schimbările climatice au făcut ca perioadele secetoase să devină tot mai frecvente în Europa, iar răspunsul autorităților a ajuns, la rândul său, aproape o rutină: pachete naționale de sprijin, suplimentate cu fonduri europene.

Cea mai mare parte a acestor bani acoperă pierderile deja suferite de fermieri. Mult mai puține resurse sunt alocate pentru ca aceștia să poată face față următoarei perioade de secetă.

În pofida sumelor importante cheltuite de UE pentru agricultură, fermierii nu au acces automat la un fond european atunci când seceta lovește. Fiecare măsură de sprijin este decisă separat, de la caz la caz.

Comisia Europeană susține că nu își permite constituirea unui fond permanent pentru astfel de situații fără contribuții suplimentare din partea statelor membre. Până acum, însă, niciun guvern nu s-a oferit să majoreze aceste contribuții.

O primăvară record de secetoasă în Cehia

În Cehia, în lunile martie și aprilie au căzut doar 32 de milimetri de precipitații, cea mai secetoasă primăvară din ultimii peste 60 de ani.

Valul de căldură care a urmat a împins temperaturile la nivelul solului din unele zone agricole la peste 50 de grade Celsius.

„În unele cazuri, culturile de porumb nu mai produc nimic care să poată fi folosit drept furaj pentru animale”, a declarat Jan Doležal, reprezentant al Camerei Agricole din Cehia.

El speră ca fermierii să primească în toamnă sprijin european pentru pierderile provocate de secetă.

Problema modului în care UE ar trebui să răspundă acestui ciclu — pierderi, apoi despăgubiri, urmate de o nouă perioadă de secetă — se află în centrul negocierilor privind viitorul buget european pentru agricultură, începând din 2028.

Fondul de urgență, în centrul disputei

Unul dintre punctele sensibile este un mic fond de urgență inclus în proiectul viitorului buget, destinat situațiilor în care piețele agricole sunt afectate de șocuri majore: prăbușirea prețurilor, importuri ieftine în exces sau epidemii.

Fondul poate fi utilizat și pentru pagube provocate de fenomene meteorologice extreme, dar numai dacă reprezentanții Comisiei Europene decid acest lucru, de la caz la caz.

Majoritatea statelor din zona afectată de secetă vor ca pierderile provocate de vremea extremă să devină un criteriu standard pentru activarea fondului.

Comisia Europeană răspunde însă că nicio sumă realistă nu ar putea acoperi amploarea acestor pagube.

„Chiar și 900 de milioane” de euro ar reprezenta doar „mărunțiș”, a declarat în iulie comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen.

Această sumă reprezintă propunerea Comisiei de a dubla actualul fond de criză. Hansen a avertizat însă că, dacă UE ar trebui să acopere toate solicitările statelor membre, suma ar deveni „ridicol de mică”.

„Centura secetei” traversează Europa

Hărțile oficiale ale UE privind seceta arată că cele mai afectate zone formează o adevărată „centură a secetei” care traversează centrul continentului.

În Ungaria, recolta din această vară este estimată să fie cu 10-20% sub media ultimilor cinci ani.

Ministerul Agriculturii de la Budapesta a avertizat că instrumentele actuale de sprijin nu au ținut pasul cu schimbările climatice.

Sistemele de ajutor de urgență și de asigurare trebuie regândite pentru o Europă mai caldă și trebuie susținute cu mai multe fonduri europene, astfel încât fermierii să primească ajutor „mai rapid și mai previzibil”, a transmis ministerul.

În iunie, Ungaria s-a alăturat Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Bulgariei, Croației și României într-o declarație prin care cele șapte state au cerut modificarea viitorului mecanism de urgență.

Țările solicită ca fondul să acopere pagubele provocate de fenomenele meteorologice extreme, să poată fi accesat atunci când un fermier pierde 20% din recoltă, față de pragul actual de o treime, și să permită plata ajutorului înainte de finalizarea tuturor procedurilor administrative.

În forma actuală, au avertizat cele șapte state, „ajutorul vine prea târziu”.

Comisia vrea mai multe investiții în prevenție

Christophe Hansen susține că banii europeni ar trebui folosiți mai ales pentru soluții pe termen lung, nu doar pentru compensarea pierderilor fermierilor.

Printre variantele analizate se numără investițiile în irigații și infrastructură pentru apă, precum și dezvoltarea asigurărilor agricole, inclusiv prin colaborarea cu Banca Europeană de Investiții.

Ideea este ca anii agricoli dificili să fie acoperiți prin sisteme de asigurare și prime plătite în avans, nu prin apelarea de fiecare dată la fondurile de urgență.

Hansen avertizează însă că UE „nu va găsi niciodată suficienți bani” pentru toate aceste măsuri dacă statele membre mai bogate nu contribuie cu sume suplimentare la bugetul comun.

Deocamdată, aceste state susțin mai degrabă reducerea fondurilor europene decât majorarea lor.

Statele membre nu sunt de acord asupra soluției

Nu toate țările afectate de secetă susțin accesul mai ușor la fondurile de urgență.

În Franța, căldura extremă a lovit culturile de porumb exact în perioada înfloririi. Plantele nu au mai format boabe, iar până la jumătatea lunii iulie fermierii au început să le cosească pentru a le transforma în furaje.

Industria agricolă franceză se așteaptă la cea mai mică recoltă de porumb din cel puțin ultimii 25 de ani, cu o scădere de aproximativ 30% într-un singur an.

Ministerul francez al Agriculturii consideră însă că fondul european de criză ar trebui să rămână destinat șocurilor de pe piață.

Riscurile climatice ar trebui gestionate prin instrumente special concepute pentru acest scop, precum asigurările agricole subvenționate, a transmis ministerul.

Ministrul polonez al Agriculturii, Stefan Krajewski, consideră că fondurile de urgență și instrumentele destinate gestionării riscurilor pe termen lung se pot completa reciproc.

„Una nu ar trebui să o înlocuiască complet pe cealaltă”, a spus el.

Fermierii cer investiții, nu noi obligații

În rândul organizațiilor agricole, opoziția față de măsurile de prevenție nu este neapărat legată de conceptul în sine, ci de modul în care acestea sunt implementate.

Fermierii se tem că vor fi obligați să adopte noi practici agricole fără ca investițiile necesare să fie finanțate corespunzător.

În Germania, nivelul Rinului a scăzut atât de mult încât navele de marfă sunt nevoite să transporte încărcături mai mici. Situația crește costurile de transport pentru cereale și furaje.

Asociația Fermierilor Germani susține trecerea către măsuri de prevenție și adaptare la schimbările climatice, dar insistă ca acestea să fie însoțite de investiții.

„Investiții, nu obligații”, a rezumat Stefanie Sabet, reprezentanta organizației.

Pentru agricultura europeană, disputa este astfel mai amplă decât problema unui fond de urgență. Seceta nu mai apare doar ca un eveniment excepțional pentru care trebuie găsiți bani după producerea pagubelor, ci ca un risc climatic recurent, care pune sub presiune modul în care UE își finanțează și își protejează agricultura.