Mările lumii au atins în iulie cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată pentru această lună. Europa, lovită de căldură, secetă și incendii

Mările lumii au fost mai calde în iulie 2026 decât în orice altă lună iulie înregistrată vreodată, temperatura medie a suprafeței oceanelor din afara regiunilor polare atingând un nou record. În același timp, Europa de Vest a traversat cea mai călduroasă perioadă iunie-iulie din istorie, pe fondul unor valuri de căldură repetate, al secetei și al incendiilor de vegetație, potrivit datelor Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice.

FOTO: Shutterstock

Temperatura medie a suprafeței mărilor, în zona cuprinsă între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică, a ajuns în iulie la 20,96 grade Celsius, depășind recordul anterior pentru această lună, de 20,89 grade Celsius, stabilit în 2023.

Temperaturi record au fost măsurate în special în Atlantic și în vestul Mării Mediterane, unde s-au dezvoltat valuri de căldură marină puternice sau severe. Temperaturile au fost, de asemenea, excepțional de ridicate în mare parte din Pacificul tropical, unde sunt prezente condiții asociate fenomenului El Niño.

La nivel global, iulie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună iulie înregistrată vreodată, la egalitate cu iulie 2024 și după recordul stabilit în 2023. Temperatura medie a aerului la suprafața planetei a fost de 16,90 grade Celsius, cu 1,47 grade Celsius peste nivelul estimat pentru perioada preindustrială 1850-1900.

Europa, cea mai călduroasă perioadă iunie-iulie din istorie

Situația a fost și mai severă în Europa de Vest, unde temperatura medie pentru lunile iunie și iulie a ajuns la 21,62 grade Celsius, cu 2,79 grade Celsius peste media perioadei 1991-2020. Valoarea depășește recordul anterior, stabilit în 2022.

Iulie a fost a doua cea mai caldă lună iulie înregistrată în regiune, cu o temperatură medie de 22,48 grade Celsius, cu 2,53 grade Celsius peste media perioadei de referință. Recordul rămâne cel din iulie 2006, când temperatura medie a fost de 22,54 grade Celsius.

Începând din luna mai, Europa de Vest a trecut prin patru episoade de căldură extremă, două dintre acestea producându-se în iulie. Căldura persistentă a favorizat extinderea secetei în Franța, Spania, anumite regiuni din Germania și în Regatul Unit.

„Acesta este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme, căldura și seceta alimentându-se reciproc”, a explicat Samantha Burgess, cercetătoare în domeniul climei și reprezentantă a programului Copernicus.

Sistemele persistente de înaltă presiune au menținut aerul cald deasupra Europei de Vest, în timp ce temperaturile ridicate au accentuat seceta. Pe măsură ce solurile se usucă, capacitatea lor de a contribui la răcirea naturală scade, ceea ce permite acumularea unei cantități și mai mari de căldură.

Dunărea, Rinul și Sena, afectate de secetă

Consecințele au fost vizibile și în cazul principalelor fluvii europene. Debitele Senei, Rinului și Dunării au ajuns la niveluri excepțional de scăzute, punând presiune asupra aprovizionării cu apă, agriculturii și irigațiilor, ecosistemelor acvatice, transportului fluvial și producției de energie.

În Franța, Spania, anumite zone din Germania și Regatul Unit, precipitațiile și umiditatea solului au fost neobișnuit de scăzute. Copernicus avertizează că seceta extinsă observată în lunile mai și iunie s-a intensificat în iulie.

Lipsa apei a avut efecte inclusiv asupra sectorului energetic. În Polonia, două centrale electrice pe cărbune au fost oprite săptămâna trecută din cauza problemelor legate de apa necesară pentru răcire. În Ungaria, singura centrală nucleară a fost, de asemenea, oprită pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare.

Aproape jumătate de milion de hectare au ars în UE

Căldura și seceta au creat condiții favorabile pentru propagarea incendiilor forestiere. Aproximativ 500.000 de hectare au ars în Uniunea Europeană de la începutul anului, potrivit Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere.

În Franța, aproximativ 42.000 de hectare au fost afectate de un incendiu de proporții în Gironde, iar în Spania, aproximativ 44.000 de hectare au ars în provincia Ávila.

Condițiile de căldură, uscăciune și vânt au făcut intervențiile mai dificile și au contribuit la creșterea emisiilor de carbon și a poluării atmosferice provocate de fum.

„Schimbările climatice creează condiții din ce în ce mai favorabile pentru dezvoltarea mega-incendiilor forestiere”, a declarat Víctor Resco de Dios, profesor de inginerie forestieră la Universitatea din Lleida. El a subliniat că gestionarea vegetației și o planificare urbană mai bună pot reduce semnificativ riscurile.

Căldura și seceta lovesc și economia

Efectele fenomenelor extreme se resimt deja în economie. Estimările preliminare arată că valul de căldură din iunie a provocat fermierilor europeni pierderi de aproximativ 2 miliarde de euro prin reducerea recoltelor de cereale.

Economiștii avertizează însă că pierderile pe termen lung ar putea fi mult mai mari decât cele provocate direct de un singur episod de secetă.

Un studiu coordonat de Institutul European de Economie CMCC estimează că mega-seceta din perioada 2015-2018 a costat Europa aproximativ 439 de miliarde de euro. Potrivit cercetătorilor, metodele convenționale de calcul tind să subestimeze impactul economic al secetei, deoarece nu țin suficient cont de efectele care persistă și se acumulează în anii următori.

„Chiar și un singur an secetos provoacă daune economice reale, dar o secetă persistentă este diferită: efectele sale se pot cumula între sectoare și pot continua să se acumuleze ani de zile după aceea”, a explicat Marta Mastropietro, cercetătoare la CMCC și la Universitatea Politehnică din Milano și autoarea principală a studiului.

El Niño ar putea aduce noi recorduri

Cercetătorii urmăresc cu atenție și evoluția fenomenului El Niño, care contribuie la încălzirea apelor și poate influența temperaturile globale și apariția unor fenomene extreme.

În Pacificul tropical, temperaturile oceanului au ajuns la niveluri excepțional de ridicate, iar condițiile asociate cu El Niño sunt așteptate să se intensifice în următoarele luni.

Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice, avertizează că amploarea fenomenului ar putea fi neobișnuită și că acesta ar putea contribui la stabilirea unui nou record al temperaturii medii globale până la sfârșitul anului sau începutul lui 2027.

El subliniază însă că fenomenul natural nu este principala explicație pentru încălzirea pe termen lung. „Principalul factor al acestei încălziri îl reprezintă gazele cu efect de seră” emise de activitățile umane, a spus Buontempo.

În acest context, temperaturile record ale oceanelor, seceta persistentă și incendiile din Europa arată cum fenomenele extreme pot ajunge să se amplifice reciproc. Iar oamenii de știință avertizează că ceea ce este considerat astăzi un episod climatic extrem ar putea deveni tot mai obișnuit în următoarele decenii dacă ritmul încălzirii globale nu este redus.