Rusia are planuri mari la Marea Neagră

Moscova vrea să achiziţioneze un portelicopter francez pentru Flota de la Sevastopol. Şeful flotei militare ruse, Vladimir Vîsoţki, spune că, în conflictul cu Georgia, o astfel de navă ar fi permis Flotei sale din Marea Neagră să-şi rezolve obiectivele în 40 de minute.

Rusia plănuieşte să cumpere din Franţa, pentru aproape 1 miliard de euro, o navă amfibie de atac, un adevărat portelicopter, din clasa Mistral şi câteva submarine germane din Proiectul 212.

Marinarii francezi o numesc fără prea multă modestie „navă de intervenţie". Într-adevăr, această maşinărie de 20.000 de tone, este capabilă să transporte până la 900 de puşcaşi marini, până la 70 de blindate, între care 13 tancuri, şi 16 elicoptere.

Coincidenţă, la începutul săptămânii, o astfel de navă militară franceză a ancorat pe râul Neva, la 1 km de Ermitaj (Sankt Petersburg), alimentând temerile Georgiei şi ale altor state fost sovietice că astfel de arme ar putea fi folosite de Rusia pentru intimidarea vecinilor, scrie AP.

Ucraina şi Georgia, îngrijorate

Într-o declaraţie pentru mass-media de la Moscova, şeful flotei militare a Rusiei a subliniat că, în conflictul ruso-georgian din august 2008, o astfel de navă ar fi permis Flotei ruse din Marea Neagră să-şi rezolve toate obiectivele în decurs de numai 40 de minute. „Cu dotările din prezent, am avut nevoie exact 26 de ore pentru aceasta", a explicat amiralul Vîsoţki.

Urgenţa cu care Rusia a angajat discuţii pentru a achiziţiona un portelicopter nou din Franţa şi mai multe submarine moderne din Germania nu ar fi deloc întâmplătoare, în opinia expertului ucrainean Mihail Samus, de la Centrul pentru studii în domeniul armatei din Kiev.

El declară în săptămânalul ucrainean „Kommentarii" că Moscova ar avea nevoie de întreg acest arsenal în eventualitatea agravării relaţiilor cu Ucraina în 2017, când expiră contractul ruso-ucrainean privind staţionarea Flotei Rusiei din Marea Neagră la Sevastopol.

Expertul subliniază că aceste nave şi-ar putea demonstra utilitatea în cazul în care Moscova va dori să vorbească pe un ton dur cu o „oarecare ţară mică, dar mândră" şi nu lasă dubii că Rusia are un plan concret de acţiuni în Marea Neagră.

„De ce vrea Rusia să cumpere aceste nave incredibil de costisitoare din străinătate mai degrabă decât să le construiască acasă? De ce autorităţile de la Moscova intenţionează să investească fonduri uriaşe în industria europeană de apărare mai degrabă decât în sectorul militar-industrial al Rusiei? Mai ales acum, când industria de apărare rusească are nevoie de bani ca de aer. Fluxul de petrodolori a secat, exportul se diminuează treptat-treptat şi, prin urmare, este extrem de valoroasă fiecare comandă făcută de stat", se întreabă Mihail Samus.

În opinia sa, totul se explică prin faptul că Rusia are nevoie urgent de „nava de intervenţie" franceză şi de submarinele germane, întrucât industria de apărare rusă va fi capabilă de a crea noi modele de armament în zece ani, nu înainte. „Dar, se pare, Moscova nu poate să aştepte un timp atât de lung", consideră el, indicând că „toate aceste măsuri reprezintă o dovadă clară a pregătirilor de un nou conflict în regiunea Mării Negre".

Bătrânul „Kuzneţov"

Rusia are un singur portavion, Amiral Kuzneţov, ce datează din epoca sovietică şi care este mult mai mic decât portavioanele americane. El a fost atât de prost conceput încât a stat mai tot timpul, de la construcţie şi până azi în reparaţii, fiind incapabil să desfăşoare misiuni militare în caz de conflict.

Medvedev, dezamăgit de industria militară rusă

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, s-a declarat dezamăgit de ritmul modernizării tehnicii militare, la o conferinţă consacrată acestei teme, desfăşurată, luna trecută, la Moscova. „Au fost investiţi mulţi bani în dezvoltarea sectorului militar-industrial. Din păcate, aici continuă politica „găurilor negre" iar obiectivul modernizării tehnologice nu a fost atins", a subliniat şeful statului rus. Acesta a mai adăugat că această întârziere afectează calitatea armamentului atât pentru forţele ruse cât şi pentru clienţii externi.

Liderul de la Kremlin a susţinut că fondurile alocate pentru producţia de arme noi, sunt „mult mai mari decât în anii '90", dar banii nu ar trebui irosiţi pentru modele despre care nu se ştie dacă vor fi utilizate. Cel mai neplăcut lucru este cheltuirea banilor pentru modernizarea unor echipamente inutile sau care vor deveni inutile în câţiva ani", a mai spus Medvedev.

La aceeaşi conferinţă, ministrul Industriei şi Comerţului, Viktor Hristenko, a declarat că starea armamentului rusesc provoacă îngrijorare justificată. Oficialul a arătat că doar 10 la sută din companiile din industria rusă de apărare au certificate de calitate recunoscute internaţional.

Un program în acest sens a fost adoptat în 2007, de fostul guvern, dar „nimeni nu trebuie să aştepte, în doi ani, la o schimbare dramatică a situaţiei de mai multe decenii", a subliniat ministrul Industriei.

Nave ruseşti în coasta Georgiei

Nave moderne şi material tehnic sofisticat vor securiza frontierele Abhaziei şi Osetiei de Sud cu Georgia, a declarat, ieri, comandantul trupelor de frontieră ruse, generalul Aleksandr Manilov. „Se vor utiliza mijloace tehnice moderne, între care nave, şalupe, radare, material optic şi sisteme cu infraroşu pentru a garanta securitatea Abhaziei şi Osetiei de Sud în cadrul acordurilor bilaterale semnate cu aceste ţări", a explicat Manilov, citat de  ITAR-TASS.

„Rusia şi-a asumat obligaţia de a asigura securitatea la graniţele acestor state şi tot ceea ce este necesar pentru această misiune va fi îndeplinit," a adăugat el. După conflictul militar ruso-georgian din august 2008, pe teritoriul Abhaziei au fost desfăşuraţi pentru îndeplinirea unor „sarcini de luptă" peste 1.000 grăniceri ruşi. În această fostă regiune georgiană, circa 350 de kilometri de graniţă (215 maritimă, 98 terestră şi 39 fluvială) se află sub controlul Rusiei. 

Mistral, un vânt rece francez bate în Marea Neagră

David J. Smith
Director Centrul Georgian pentru Analiza Securităţii din Tbilisi şi colaborator al Institutului Potomac pentru Studii Politice din Washington

Nava amfibie de asalt Mistral - numită după un vânt puternic specific nordului Franţei -, a sosit luni la Sankt Petersburg. Nu este vorba de o simplă ancorare, ci de o afacere cu implicaţii geopolitice de rău augur pentru zona Mării Negre. „Intenţionăm să achiziţionăm o navă din clasa Mistral şi cu asistenţă tehnică din partea Franţei să construim sub licenţă patru portelicoptere din această clasă", a anunţat la 2 noiembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, viceamiralul Oleg Burţev, adjunctul comandantului Statului Major al Marinei militare ruse. Ar fi cea mai importantă livrare de echipament militar a unei ţări NATO către Rusia.

Navele din clasa Mistral pot lansa atacuri de pe mare pe uscat, o armă ideală pentru Rusia care vrea să-şi intimideze vecinii. Navele pot transporta 16 elicoptere grele sau 36 de elicoptere uşoare, 900 de soldaţi, 40 de tancuri şi alte 30 de vehicule militare. 

 Dorinţa Franţei de a vinde aceste nave este de înţeles, în condiţiile în care una singură costă 800 milioane de dolari. Unii susţin că o mână de nave moderne adăugate flotei ruse nu va afecta prea mult dominaţia americană pe mare. Iar Washingtonul este oricum ocupat cu Afganistanul, Irakul şi Iranul.

Pe de altă parte, este pregătit Parisul nu numai să treacă cu vederea, ci să şi răsplătească Rusia pentru agresiunea asupra Georgiei? Poate să ignore acordul de încetare a focului dintre Georgia şi Rusia conceput chiar de către preşedintele Nicolas Sarkozy? Poate să accepte ajutorul soldaţilor georgieni în Afganistan şi în acelaşi timp să  vândă arme moderne Rusiei? Vrea Franţa cu adevărat ca Rusia să dispună de astfel de capacităţi de luptă?

Ignorarea acestor întrebări va fi bine primită la Moscova pentru un timp, dar Rusia nu va fi prea impresionată. Va cere în schimb din ce în ce mai mult. Iar navele Mistral din dotarea flotei ruse ar putea fi chiar implicate într-un act de agresiune - eventual asupra unui vecin de la Marea Neagră -, cu complicitatea Franţei, am putea spune.

În mod regretabil, posibila vânzare a portelicopeterelor franceze către Rusia are implicaţii mult mai mari decât ar părea la prima vedere. Parteneriatul francezo-rus, după cum spunea premierul Francois Fillon la 9 octombrie, „poate avea diferite forme în sfera apărării, de la o cooperare militară la o colaborare industrială strânsă".

Cu o zi înainte de debutul summitului NATO de la Bucureşti din aprilie 2008, el declara pentru Radio France International: „Ne opunem intrării Rusiei în Georgia şi Ucraina, deoarece considerăm că nu reprezintă riposta potrivită la echilibrul de puteri dintre Europa şi Rusia, şi vrem să purtăm discuţii cu Moscova în această privinţă".

În lumina acestor declaraţii este dificil de imaginat cum înţelege Fillon rolul Franţei în menţinerea acestui echilibru, atât timp cât vinde nave din clasa Mistral către Rusia. De partea cealaltă, e uşor de înţeles interesul Rusiei pentru acest acord.

În viitorul apropiat, Marina militară rusă va opera în apropiere de casă, ca o completare la forţele terestre. La 1 septembrie, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a decis includerea Flotei Mării Negre în Comandamentul Militar al Caucazului de Nord, unitate ce cuprinde forţele militare ruse aflate de-a lungul frontierelor cu Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan.

Moscova nu va pune în pericol prea curând dominaţia Marinei americane. Mai degrabă, Rusia plănuieşte să stopeze extinderea NATO spre est, mai ales spre Georgia şi Ucraina; să menţină cartierul general al Flotei sale de la Marea Neagră în portul ucrainean Sevastopol după expirarea termenului din 2017; să descurajeze tentativele Alianţei Nord-Atlantice de a-şi sprijini aliaţii de la Marea Neagră şi să supravegheze bazele militare din regiune, în special cea de la Mihail Kogălniceanu, din apropiere de Constanţa.

Rusia se încăpăţânează în zadar să-şi focalizeze atenţia pe zona de la nord de Dunăre până spre Nistru, unde armata rusă ocupă o parte din teritoriul Republicii Moldova. În Ucraina, Moscova are în vedere zona care se întinde de la Odessa, pe care mulţi îl văd ca pe un oraş rusesc, incluzând portul Mikolaiv, până la Peninsula Crimeea, cartierul general al Flotei ruse a Mării Negre. Să nu va imaginaţi că, pe ţărmurile îndepărtate ale Mării Negre agresiunea Rusiei asupra Gerogiei s-a încheiat.

De altfel, la Marea Neagră, navele din clasa Mistral vor face diferenţa. Ele vor fi ca un vânt puternic din nord ce s-ar putea transforma într-o furtună. „O astfel de navă - a remarcat recent şeful Flotei militare ruse, amiralul Vladimir Vîsoţki - ar fi permis Flotei ruse din Marea Neagră să-şi rezolve toate obiectivele în decurs de numai 40 de minute, nu în 26 de ore", făcând referire la invadarea Georgiei în august 2008. Din acest motiv, prezenţa navei Mistral la Sankt Petersburg ar trebui să atragă atenţia tuturor aliaţilor NATO. Vânzarea portelicopterului francez către Rusia, care ar reprezenta o evoluţie geopolitică majoră şi un pericol pentru alianţă, ar trebui oprită.