Rusia ar fi transformat epava feribotului MS Estonia într-o bază subacvatică de spionaj, în apele NATO

Rusia ar fi transformat locul naufragiului feribotului MS Estonia, scufundat în Marea Baltică, într-un centru secret pentru operațiuni de spionaj subacvatic, potrivit unei anchete publicate de postul finlandez Yle.

Feribotul MS Estonia s-a scufundat în septembrie 1994, între Tallinn și Stockholm/FOTO:X

Investigația, realizată în colaborare cu publicațiile germane Norddeutscher Rundfunk, Westdeutscher Rundfunk și Süddeutsche Zeitung, susține că agențiile ruse de informații folosesc epava – aflată într-o zonă interzisă scafandrilor – ca loc de antrenament pentru operațiuni subacvatice și ca posibilă bază pentru echipamente de spionaj.

O zonă „liniștită”, dar strategică

Experții citați de presa europeană afirmă că locația oferă avantaje semnificative pentru Rusia: epava se află în apropierea rutelor maritime NATO, în interiorul zonelor de influență ale Alianței, dar este clasificată drept o „zonă liniștită” – un spațiu unde scufundările sunt interzise prin lege.

Analiștii spun că acest statut reduce riscul de descoperire a activităților subacvatice ruse, iar unele state NATO ar fi conștiente de existența unor echipamente de spionaj în zonă, deși aceste informații nu au fost confirmate public.

Epava, posibil centru de instruire pentru operațiuni speciale

, provocând moartea a 852 de persoane – una dintre cele mai grave tragedii maritime europene din ultimele decenii. Zona naufragiului este protejată de acorduri internaționale, iar accesul este strict interzis.

Cu toate acestea, ancheta jurnalistică susține că Rusia ar fi desfășurat acolo activități secrete, folosind epava drept teren de antrenament pentru misiuni subacvatice și drept suport pentru dispozitive de supraveghere în Marea Baltică.

Rețea subacvatică rusă în Marea Baltică

Investigația face parte din proiectul internațional „Russian Secrets”, coordonat de radiodifuzorul suedez SVT, care documentează modul în care Rusia ar fi construit, de mai mulți ani, o rețea clandestină de observare a activităților NATO în Marea Baltică.

Printre indiciile acestei rețele se numără mai multe incidente recente implicând tăierea cablurilor de telecomunicații submarine. Dispozitivele amplasate pe epave, arată experții, sunt mai dificil de detectat decât cele fixate direct pe fundul mării.

Surse din serviciile occidentale afirmă că operațiuni similare ar putea avea loc și în locurile unde s-au prăbușit aeronave.

Informațiile apar într-un moment de tensiune crescută între Moscova și statele NATO. În 2025, șeful Serviciului rus de Informații Externe, Serghei Narîșkin, avertizase că Polonia și țările baltice ar fi „primele care vor suferi” în cazul unui conflict deschis între Rusia și Alianță.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că Rusia ar fi folosit petroliere comerciale pentru a lansa și controla drone în atacuri asupra unor țări europene.

Autoritățile ruse nu au răspuns deocamdată acuzațiilor. Nici NATO și nici guvernele țărilor baltice nu au făcut comentarii publice privind posibila utilizare a epavei MS Estonia în scopuri militare sau de spionaj.

Tragedia MS Estonia — o rană deschisă a Europei de Nord

Feribotul MS Estonia s-a scufundat în noaptea de 28 spre 29 septembrie 1994, în apele reci ale Mării Baltice, în timpul unei furtuni puternice. Nava, care făcea legătura între Tallinn și Stockholm, transporta aproape o mie de pasageri și membri ai echipajului. Doar 137 de oameni au supraviețuit.

Cu 852 de morți, tragedia rămâne unul dintre cele mai grave dezastre maritime din istoria Europei postbelice. Epava a fost declarată loc de odihnă eternă, iar printr-un acord internațional, scufundările și explorările la locul naufragiului au fost interzise.