Presa străină se întreabă ce urmează după victoria șocantă a ultranaționalistului Călin Georgescu în primul tur

După o răsturnare de situație în primul din cele trei voturi decisive care ar putea duce la orientarea României către o poziție pro-rusă și anti-UE, statul membru al UE și NATO se întoarce duminică la urne pentru un scrutin parlamentar urmat, pe 8 decembrie, de un tur de scrutin prezidențial.

Călin Georgescu a fost votat masiv în primul tur

Alegerile care urmează în România vor fi urmărite îndeaproape, nu în ultimul rând la Bruxelles, care nu dorește o altă influență perturbatoare și suveranistă în regiune, alături de Ungaria și Slovacia, și în rândul aliaților occidentali, pe care Bucureștiul i-a sprijinit cu încredere împotriva Moscovei, scrie theguardian.com. 

România are o graniță de aproape 650 km cu Ucraina și este considerată a juca un rol strategic cheie, găzduind o mare bază militară NATO, donând o baterie de apărare aeriană Patriot și oferind o rută de tranzit vitală pentru milioane de tone de cereale ucrainene.

Cine candidează pentru funcția de președinte și cine ar putea câștiga?

Cursa pentru înlocuirea președintelui Klaus Iohannis a produs un șoc timpuriu atunci când ambii favoriți înainte de alegeri, inclusiv prim-ministrul de centru-stânga, au fost eliminați în primul tur, care a fost câștigat de un independent de extremă dreaptă puțin cunoscut, favorabil Rusiei.

Călin Georgescu, 62 de ani, un ultranaționalist care l-a lăudat pe Vladimir Putin ca fiind „un om care își iubește țara” și care era cotat la 5% înainte de vot, s-a clasat pe primul loc cu 22,9%, Elena Lasconi, de la Uniunea Liberal-Progresistă Uniunea Salvați România (USR), fiind a doua cu 19,2%.

Premierul Marcel Ciolacu, de la Partidul Social Democrat (PSD), și Nicolae Ciucă, de la Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta - ambii membri ai guvernului de coaliție demisionar - au fost bătuți, la fel ca și George Simion, de la Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă-dreapta.

Georgescu, expert în dezvoltare durabilă și deșeuri toxice, care a lucrat pentru ONU și a câștigat premii pentru angajamentul său proeuropean, a criticat recent UE și a susținut că NATO nu va ajuta niciodată România și a cerut încetarea războiului din Ucraina.

El a negat, de asemenea, existența Covid-19, a declarat că Iisus Hristos este „singura știință adevărată”, a descris doi fasciști români din perioada celui de-al doilea război mondial drept „eroi naționali” și a explicat că România nu se pricepe la afaceri externe și ar trebui să se bazeze pe „înțelepciunea rusă”.

Împotriva lui Georgescu, a cărui campanie discretă a fost stimulată de o campanie TikTok extrem de eficientă, despre care experții au afirmat că ar putea indica o interferență rusă, se află Lasconi, un cunoscut fost reporter de război și prezentator de știri TV.

De când a intrat în politică, liderul USR a fost ales de două ori primar al unui oraș mic. Este conservatoare din punct de vedere social - a votat împotriva căsătoriei între persoane de același sex - dar este pro-UE și crede în creșterea cheltuielilor pentru apărare, în sprijinirea Ucrainei și în combaterea influenței ruse.

După cum au arătat rezultatele din primul tur, sondajele nu sunt fiabile în România. PNL a făcut apel la alegătorii săi să o susțină pe Lasconi și puțini analiști cred că Georgescu poate câștiga într-o țară care a evitat naționalismul populist de când a respins comunismul în 1989 - dar surprizele se mai întâmplă.

Ce este probabil să se întâmple în scrutinul parlamentar?

Întrebarea principală este dacă rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale va avea un efect în lanț asupra scrutinului parlamentar, alegătorii confirmându-și sentimentul anti-sistem - sau speriindu-se și întorcându-se spre partidele tradiționale.

Ciolacu va conduce PSD-ul de centru-stânga în alegeri, dar a anunțat că se va retrage de la conducerea partidului după alegeri. Partidul de centru-dreapta PNL, între timp, a încheiat alianța cu social-democrații în octombrie și s-a angajat să nu intre într-o viitoare coaliție cu aceștia.

Ciolacu, la rândul său, a exclus orice fel de alianță cu extrema dreaptă AUR, iar USR-ul lui Lasconi nu va lucra cu PSD. Ultimele medii ale sondajelor (pentru ceea ce valorează) sugerează că PSD este pe cale să câștige cu aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR-ul lui Simion cu aproximativ 21%, USR-ul lui Lasconi cu 17% și PNL cu aproximativ 14%.

Dacă aceste previziuni sunt cât de cât corecte, PSD și PNL (presupunând că își pot depăși diferențele) ar mai avea nevoie de sprijinul unui al treilea partid mai mic, posibil UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară din România, pentru a obține o majoritate parlamentară.

Cu toate acestea, chiar dacă nu are partid, victoria lui Georgescu ar putea da un impuls electoral partidelor de extremă dreapta și ar face dificilă formarea unei noi coaliții, AUR și un alt partid de extremă dreapta, SOS România al eurodeputatei Diana Șoșoacă, fiind pe cale să câștige o treime sau mai mult din locurile parlamentare.

Păstrarea controlului asupra parlamentului ar fi importantă pentru forțele pro-occidentale și de mainstream din România, pentru a servi drept contrapondere la Georgescu în cazul în care acesta devine președinte.

Care sunt problemele și cum funcționează sistemul?

Alegătorii din România sunt furioși. Prima dintre preocupările lor este costul ridicat al vieții: țara de la Marea Neagră are cea mai mare proporție din UE de persoane expuse riscului de sărăcie, precum și cea mai ridicată rată a inflației și cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar, de 8% din perspectivele economice.

Infrastructura dărăpănată a țării și serviciul de sănătate bolnav sunt probleme la fel de mari. Analistul Valentin Naumescu a declarat că victoria lui Georgescu reflectă „o dorință de vot de răzbunare, un vot de protest, din partea unor oameni cu multe frustrări, cu revoltă, furie față de sistem”.

Războiul din Ucraina este, de asemenea, un subiect important, în special pentru alegătorii de extremă-dreapta care se opun puternic susținerii continue a Kievului de către România, planurilor de creștere a cheltuielilor naționale de apărare și poziției tot mai semnificative pe flancul estic al NATO.

Cei 466 de membri ai Parlamentului sunt aleși prin reprezentare proporțională în 43 de circumscripții electorale, cu unele locuri rezervate minorităților naționale. Pentru a fi reprezentate, partidele trebuie să atingă un prag de 5% din totalul voturilor exprimate.

În alegerile anterioare din 2020, doar cinci partide au depășit acest prag. Dacă se repetă același model, 15 % sau 20 % din locurile din parlament ar putea fi redistribuite celor care depășesc pragul de 5 %, ceea ce ar afecta semnificativ rezultatul prin creșterea scorului partidelor mari.

Președintele României are un rol semi-executiv, cu puteri decizionale semnificative în ceea ce privește securitatea națională, politica externă și numirile în justiție, și reprezintă țara pe scena internațională.