Premierul David Cameron, în căutare de aliaţi pentru reformarea UE

Premierul britanic David Cameron a început acţiunea complicată de reformare a Uniunii Europene, luni, cu o întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Zilele următoare se va întâlni cu liderii a cinci state cheia membre UE pentru a pe prezenta planurile sale de reformă, înainte de referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la Uniune.

Premierul britanic, David Cameron, i-a spus preşedintelui Comisiei Europene că ţara sa are nevoie de un nou acord privind Europa, înainte de a milita pentru reformarea blocului comunitar pe lângă alţi lideri naţionali, în această săptămână, relatează Reuters, în pagina electronică.

Discuţiile dintre Cameron şi preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, în cadrul unei cine, luni, s-au concentrat pe reformarea Uniunii Europene şi renegocierea relaţiilor cu Bruxelles-ul, a declarat o purtătoare de cuvânt a Guvernului.

„Premierul a subliniat că britanicii nu sunt mulţumiţi cu situaţia actuală şi cred că UE trebuie să se schimbe pentru a gestiona mai bine îngrijorările lor“, a declarat ea.

Juncker i-a spus că vrea să găsească „o înţelegere corectă pentru Marea Britanie“, a adăugat ea, subliniind că amândoi liderii au convenit că sunt necesare mai multe discuţii pentru a se găsi o cale de a avansa.

Cameron a promis în faţa electoratului britanic la începutul lunii că va renegocia rolul Marii Britanii în Europa şi va organiza, până la sfârşitul lui 2017, un referendum privind rămânerea ţării în UE. 

Turul UE 

Cameron va începe spre sfârşitul acestei săptămâni un tur în cinci capitale europene pentru a discuta cu lideri cheie ai UE în legătură cu planurile sale de reformă. 

Premierul britanic va merge mai întâi în Danemarca, unde va discuta cu omologul său Helle Thorning-Schmidt, joi, după care în Olanda, unde se va întâlni cu premierul Mark Rutte. Ulterior, el se va întâlni cu preşedintele francez Francois Hollande la Palatul Elysee din Paris. Vineri, Cameron se va întâlni cu premierul polonez Ewa Kopacz la Varşovia şi cu cancelarul german Angela Merkel la Berlin.

Cameron speră să discute individual cu toţi cei 27 de lideri europeni înainte de Consiliul European de la sfârşitul lui iunie, unde este aşteptat să îşi prezinte detaliat planurile de reformă. 

Ce vrea Londra

Cameron a declarat că schimbarea regulilor pentru beneficiile sociale este o cerinţă absolută în orice renegociere. El vrea să oblige imigranţii UE să aştepte patru ani înainte de a accede la beneficii sociale în Marea Britanie şi să câştige dreptul de a deporta şomerii europeni care îşi caută de lucru după şase luni.

Premierul britanic David Cameron a declarat joi că limitarea accesului imigranţilor din Uniunea Europeană la sistemul de protecţie socială din Marea Britanie va fi o „cerinţă absolută“ atunci când va renegocia relaţia ţării sale cu blocul comunitar, transmite Reuters.

„Eu şi mulţi alţii credem că este legitim pentru noi să reducem stimulentele pentru oamenii care vor să vină aici. Modificarea sistemului de protecţie socială în scopul reducerii imigraţiei din UE va fi o cerinţă absolută în renegocierea pe care o voi purta“, a subliniat Cameron, într-un discurs înaintea plecării sale spre Riga, la summitul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene.

Cameron şi-a prezentat, săptămâna trecută, planul de întărire a luptei împotriva imigraţiei ilegale. Un punct principal va fi dreptul poliţiei de a confisca salariile angajaţilor ilegali. Măsura figurează într-un nou proiect de lege privind imigraţia în cadrul programului guvernului său, ce va fi prezentat în parlament la 27 mai.

Premierul a insistat că, în acest moment, în Marea Britanie „este prea uşor să se lucreze la negru şi să fie angajaţi imigranţi ilegali“. „De aceea, vom adopta o măsură radicală şi vom face din munca la negru un delict în sine“, a afirmat el.

 „Le vom da britanicilor mijloacele de a lua locurile de muncă de care Marea Britanie are nevoie. Suntem de partea oamenilor care muncesc. Pentru ei, vom controla şi reduce imigraţia“, a mai spus David Cameron,

Guvernul britanic intenţionează să introducă şi posibilitatea expulzării oricărui imigrant ilegal vinovat de o infracţiune, înainte ca acesta să poată face apel.

Scoţia se pronunţă împotriva ieşirii Marii Britanii din UE

O eventuală ieşire a Marii Britanii din UE, ca rezultat al unui viitor referendum, „contravine intereselor“ Scoţiei, care „se va opune în toate modurile posibile“ unei asemenea evoluţii a evenimentelor, a declarat marţi premierul acestei regiuni din nordul regatului, Nicola Sturgeon, informează agenţia de presă TASS.

„Vom face tot posibilul ca ieşirea din UE să fie posibilă doar în cazul unui acord din partea tuturor celor patru regiuni componente ale Regatului Unit. Acest lucru este necesar pentru ca Scoţia să nu poată părăsi UE împotriva voinţei sale“, a subliniat Sturgeon.

„Vreau să fiu înţeleasă corect: nu consider actuala structură a comunităţii europene una ideală. Dimpotrivă, suntem convinşi că o reformă a UE este nu doar de dorit, ci şi necesară. Cu toate acestea, plecăm de la premisa că este în interesul Scoţiei să rămână parte a Europei unite“, a explicat premierul scoţian.

Potrivit lui Sturgeon, guvernul ei intenţionează să „depună toate eforturile posibile pentru apărarea intereselor naţionale“. „Ne vom apăra cu fermitate poziţia în parlamentul britanic“, a avertizat lidera naţionaliştilor scoţieni.

În urma alegerilor din mai, Partidul Naţionalist Scoţian (SNP) a devenit, pentru prima dată în istorie, a treia forţă în parlamentul britanic. În prezent, SNP deţine 56 de mandate de deputat, din totalul celor 650 de locuri în Camera Comunelor, în condiţiile în care în urma alegerilor trecute partidul obţinuse doar şase locuri.

Şeful guvernului britanic, David Cameron, promite să organizeze „nu mai târziu de 2017“ un referendum cu privire la rămânerea sau ieşirea Marii Britanii din UE. Premierul însuşi militează în favoarea menţinerii statutului Marii Britanii de membru în UE,  dar doreşte o „reformă profundă“ a acesteia.

Merkel şi Hollande pun la cale creşterea gradului de integrare 

În replică la ofensiva eurosceptică a premierului britanic, David Cameron, Germania şi Franţa se pregătesc să sporească gradul de integrare al ţărilor euro. Ziarul ”Le Monde” a intrat în posesia unui document care propune un program de reforme pe patru paliere: politica economică, convergenţa economică, fiscală şi socială, stabilitatea financiară şi investiţională şi, în fine, guvernanţa uniunii monetare. 

Ziarul francez, preluat de DW, citează pasajul care precizează că reformele vizate vor fi întreprinse ”în cadrul tratatelor actuale în anii care vin”. 
 

David Cameron solicitate insistent revizuirea tratatelor cu scopul ”repatrierii” anumitor prerogative delegate Comisiei de la Bruxelles. Or, Germania şi aliaţii săi speraseră o revizuire în sens contrar. Prin urmare cuplul franco-german arată britanicilor că se va descurca, pe moment, şi fără o reformă a tratatelor.

Documentul citat a fost examinat de Angela Merkel şi François Hollande cu ocazia reuniunii de la Riga şi va fi supus dezbaterii Consiliului European din 25 iunie. Proiectul pare a fi un instrument tactic la îndemâna Germaniei şi Franţei, deşi el se referă la preocupări vechi şi de maximă însemnătate pentru zona euro. Toată lumea e de acord că lucrurile nu mai pot funcţiona aşa: cu o monedă unică, dar cu regimuri fiscale diferite.

Cancelarul german Angela Merkel ar urma să-i primească luni la Berlin pe preşedintele francez François Hollande şi pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a discuta despre consolidarea zonei euro, într-un moment în care Marea Britanie cere UE, ca întreg, să se schimbe, relatează AFP.
 

Desfăşurarea acestei întâlniri între cei trei lideri a fost confirmată de o sursă europeană, în timp ce o a doua a precizat că este „foarte probabilă“.

Una dintre principalele teme ale acestei întâlniri este contribuţia franco-germană la consolidarea guvernanţei zonei euro, în condiţiile în care Franţa şi Germania au o serie de propuneri „de dezvoltat în cadrul tratatelor actuale în următorii ani“.

De asemenea, aceste state sugerează pe termen mai lung o examinare a cadrului instituţional al UE şi intenţionează să-şi aducă contribuţia la această analiză până la finalul lui 2016, ceea ce pare să excludă ipoteza unei schimbări a tratatelor.

În ultimii doi-trei ani au fost lansate multe proiecte privind integrarea mai avansată a zonei euro, fără ca ele să intre cu adevărat în circuitul politic. Unele mizează pe disciplină fiscală strictă (în versiunea liberal-conservatoare), altele pe solidaritate şi împărţirea poverii datoriei (versiunea socialistă), dar ambele pretind ca zona euro să se delimiteze instituţional de ţările non-euro, căci altfel nu ar putea funcţiona coerent.