Participarea Poloniei la Bienala de la Veneția naște controverse: „Grecii au inventat tragedia, polonezii au repetat-o”

Când Bienala de la Veneția se va deschide pentru public în aprilie anul viitor, se așteaptă ca expozițiile din cele 29 de pavilioane naționale să estompeze mai mult ca niciodată granițele culturale. 

Protest al opoziției poloneze în iunie 2023 FOTO EPA EFE

Curatorii spun că cea de-a 60-a ediție a celui mai mare eveniment de artă contemporană din lume, intitulată "Foreigners Everywhere" (Străini Pretutindeni, n.r.), va fi o celebrare a migrației și a neapartenenței, scrie The Guardian.

Cu toate acestea, pavilionul polonez va cânta o melodie diferită - una direct din cartea de joc a partidului naționalist-populist Lege și Justiție (PiS), care conduce țara din 2015.

După recentele alegeri, este de așteptat ca PiS să nu mai fie la putere până la deschiderea Bienalei. Pavilionul său, prin urmare, apare ca o lovitură de despărțire în războaiele culturale care au făcut ravagii în timpul cât a fost la putere. Un curator critic l-a descris ca fiind "finalul a opt ani de guvernare de dreapta".

 Imaginea unui stat victimizat

Cu peste 35 de lucrări ale artistului Ignacy Czwartos, expoziția va descrie imaginea unui stat polonez victimizat de-a lungul secolului XX de către vecinii săi, Germania și Rusia. Potrivit unei schițe a expoziției, unul dintre tablourile încă neterminate, intitulat Nord Stream 2, îi va arăta pe fostul cancelar german Angela Merkel și pe Vladimir Putin, din Rusia, conectați de o cruce de Sfântul Andrei în flăcări care formează o svastică.

Pe un perete lung din fața intrării în pavilion vor fi atârnate șapte pânze care îi înfățișează pe "soldații blestemați" ai Poloniei - luptători ai rezistenței poloneze anticomuniste din ultimele etape ale celui de-al Doilea Război Mondial, pe care PiS a încercat să îi reabiliteze de acuzațiile de crime de război.

Într-o încăpere presărată cu figuri devoționale pe piedestaluri, alte tablouri sunt concepute pentru a stabili legături între brațul militar al armatei private a lui Hitler, Waffen-SS, și răposatul lider mercenar rus Evgheni Prigozhin, precum și între Holocaust și catastrofa aeriană de la Smolensk din 2010, în care a murit președintele polonez și cofondatorul PiS, Lech Kaczyński.

O oportunitate unică de a atrage atenția internațională

Documentul de prezentare arată expoziția ca pe o oportunitate unică de a atrage atenția internațională asupra a ceea ce curatorii consideră a fi o situație tragică unică a Poloniei. "Grecii au inventat tragedia", se spune în document, "polonezii au repetat-o". Denumită "Exerciții poloneze în tragedia lumii: Între Germania și Rusia", propunerea Poloniei la bienală a fost anunțată de ministrul culturii din guvernul PiS, Piotr Gliński, la 31 octombrie.

Karolina Plinta, co-editor adjunct al revistei poloneze de artă Szum, a declarat: "Tablourile lui Czwartos sunt un amestec eclectic de tot ceea ce va satisface imaginația conservatoare. Dacă expoziția sa va continua așa cum a fost planificată, pavilionul polonez va fi un manifest antirusesc, dar și antieuropean".

Într-un pas neobișnuit, trei membri ai juriului care a selectat expoziția au depus o opinie divergentă, notând că expoziția lui Czwartos intră în conflict puternic cu tema oficială a bienalei. În nota de protest, cele trei membre feminine ale juriului au afirmat că pavilionul prezintă Polonia ca pe o "țară omogenă, lipsită de deschidere, axată doar pe ea însăși și care vorbește din poziția de victimă" și că "nu reflectă în niciun fel scena artistică contemporană din Polonia".

Un actor important pe scena artistică

Născut în 1966, Czwartos nu era considerat un actor important pe scena artistică poloneză înainte de a fi acceptat de PiS. Suporter fervent al clubului polonez de fotbal de primă ligă Korona Kielce, bărbatul în vârstă de 57 de ani pictează adesea autoportrete în care poartă tricouri sau eșarfe în culorile roșii și galbene ale acestuia.

Făcând referire la portretele din epoca barocă, dar și la artiști moderniști precum Mark Rothko și Kazimir Malevich, picturile sale asemănătoare unor afișe nu au un stil tradiționalist evident.

Cu toate acestea, din punct de vedere tematic, picturile lui Czwartos se aliniază puternic la preocupările guvernului de dreapta al Poloniei, amestecând iconografia religioasă cu comandanții militari din al doilea război mondial și cu evenimente mai recente din istoria poloneză.

O expoziție organizată în această vară la galeria națională de artă Zachęta din Varșovia a prezentat picturile "soldaților blestemați" ale lui Czwartos, inclusiv mai multe portrete ale lui Zygmunt Szendzielarz, comandantul Brigăzii a 5-a poloneze Wilno din cadrul Armatei Naționale care, în 1944, a supravegheat un masacru al civililor lituanieni pe care istoricii contemporani îl descriu drept o crimă de război.

Se abține de la comentarii

Un purtător de cuvânt al Ministerului lituanian de Externe a declarat că nu va comenta o operă de artă înainte de a fi expusă. "Chiar dacă opera de artă va prezenta o interpretare controversată a unor fapte istorice sau figuri ale istoriei noastre comune, discuția despre aceasta ar trebui să aibă loc mai întâi între istorici și critici de artă", a declarat purtătorul de cuvânt.

Ministerul german de Externe a refuzat, de asemenea, să comenteze cu privire la conținutul raportat al pavilionului polonez.

La ultima ediție a bienalei, în 2022, Polonia a fost reprezentată de Małgorzata Mirga-Tas, membră a comunității de romi Bergitka din Polonia. La scurt timp după ce a fost anunțată nominalizarea lui Mirga-Tas, guvernul a demis-o pe directoarea galeriei Zachęta, care supervizează curatoriatul pavilionului, și a înlocuit-o cu pictorul și liderul sindical Janusz Janowski.

Înaintea bienalei din 2024, regulile procesului de selecție au fost modificate, propunerile pentru pavilion fiind prezentate unui juriu într-un formular care anonimizează numele artistului. Juriul format din 15 membri a inclus mai multe persoane din afara lumii artei, unele dintre acestea nefiind, se pare, familiarizate cu faptul că țările își finanțează propriile pavilioane naționale în cadrul evenimentului.

 „Pare a fi finalul a opt ani de guvernare de dreapta"

Nu este clar dacă PiS va fi încă la putere în momentul în care pavilionul polonez se va deschide pentru public. Partidul, condus de Jarosław Kaczyński, a obținut cele mai multe voturi la alegerile naționale de la mijlocul lunii octombrie și a primit săptămâna aceasta o primă șansă de a forma o coaliție cu o majoritate guvernamentală.

Cu toate acestea, o coaliție largă de forțe de opoziție, condusă de fostul președinte al Consiliului European Donald Tusk, a declarat că este pregătită și dispusă să formeze un guvern în cazul în care PiS nu reușește să facă acest lucru, așa cum este de așteptat.

"Pentru noi, decizia de a-l selecta pe Ignacy Czwartos pare a fi finalul a opt ani de guvernare de dreapta", a declarat Joanna Warsza, o co-curatoare a pavilionului Poloniei din 2022 care, alături de directorul Muzeului din Varșovia, Karolina Ziębińska-Lewandowska, și de criticul și curatorul Jagna Domżalska, a fost una dintre cele trei voci disidente din juriul din acest an.

Ea a declarat: "Ceea ce face ca acest lucru să fie și mai tragic este că se întâmplă acum, când în sfârșit există un oarecare optimism în Polonia după alegeri".

Cu toate acestea, până în primăvara anului viitor, prezentarea centrată pe națiune a pavilionului polonez ar putea să pară o privire de ansamblu asupra viitorului Bienalei de la Veneția. Pietrangelo Buttafuoco, un jurnalist strâns afiliat dreptei italiene, a fost nominalizat pentru a-i lua locul președintelui demisionar al festivalului, Roberto Cicutto, și ar putea fi numit de către camera și senatul italian la 14 noiembrie.