O mamă îndurerată după pierderea unicului copil a murit prin sinucidere asistată în Elveția. Cazul a stârnit dezbateri aprinse în Marea Britanie

O mamă din Marea Britanie, perfect sănătoasă, dar copleșită de durerea pierderii fiului său, și-a pus capăt vieții vineri la o clinică specializată din Elveția, la doar 56 de ani, relatează Daily Mail. Cazul a reaprins dezbaterea privind moartea asistată. Cei care se opun unei legislații favorabile avertizează asupra riscurilor extinderii criteriilor și susțin că ar trebui pus accent pe îngrijirea paliativă și sprijinul psihologic. De cealaltă parte, susținătorii pledează mai multă libertate de alegere pentru persoanele aflate în suferință.

Wendy Duffy a murit joi la o clinică din Elveția FOTO Captură foto via Daily Mail

Wendy Duffy și-a folosit economiile de o viață – aproximativ 10.000 de lire sterline – pentru plăti serviciile clinicii Pegasos din Basel. Cazul a stârnit reacții puternice și împărțite în Marea Britanice.

Cu două zile înainte de a pleca spre Elveția, femeia și-a spus povestea într-un interviu acordat publicației Daily Mail, explicând că a dorit să atragă atenția asupra a ceea ce consideră a fi „nedreptatea” sistemului actual pentru familia sa din Marea Britanie. Moartea sa, descrisă de reprezentanții clinicii drept un „suicid comis în deplină sănătate”, a avut loc chiar în ziua în care proiectul de lege privind moartea asistată pentru adulții în stadiu terminal a eșuat, după ce Camera Lorzilor nu a mai avut timp să finalizeze dezbaterile.

Fondatorul Pegasos, Ruedi Habegger, a confirmat că procedura a fost realizată la cererea explicită a lui Wendy Duffy, pe 24 aprilie, fără incidente și în conformitate cu dorințele acesteia. El a subliniat că atât echipa clinicii, cât și specialiștii care i-au evaluat facultățile mintale nu au avut îndoieli privind discernământul și autonomia deciziei sale.

Fostă lucrătoare în domeniul îngrijirii, originară din West Midlands, Wendy era considerată sănătoasă fizic și în deplinătatea facultăților mintale. Viața ei a fost însă marcată profund de tragedia petrecută în urmă cu patru ani, când și-a pierdut singurul copil, Marcus, în vârstă de 23 de ani. Tânărul s-a înecat în timp ce mânca un sandviș, o bucată de roșie blocându-i traheea și privându-i creierul de oxigen.

În ultimele sale momente, Wendy a ales să poarte unul dintre tricourile fiului său, spunând că „încă îi păstrează mirosul”. Ea a mărturisit că își dorește ca finalul vieții să fie acompaniat de muzică, mai precis piesa „Die With A Smile” interpretată de Lady Gaga și Bruno Mars.

Femeia a descris decizia de a-și încheia viața drept una „asumată” și chiar „senină”, afirmând că astfel „spiritul ei va fi liber”. „Va fi greu pentru toți, dar eu vreau să mor. Voi sfârși cu zâmbetul pe buze, așa că vă rog să fiți fericiți pentru mine. Viața mea, alegerea mea”, a declarat ea, adăugând că și-ar fi dorit ca această opțiune să fie disponibilă și în Marea Britanie.

Reprezentanții Pegasos au declarat că procesul de acceptare este riguros, presupunând evaluări detaliate realizate de o echipă de experți, inclusiv psihiatri, pe parcursul mai multor luni și pe baza istoricului medical complet al solicitantului.

Wendy a plecat spre Elveția cu un bilet doar dus și a murit în dimineața aceleiași zile. Familia sa – patru surori și doi frați – era la curent cu decizia acesteia, însă nu și cu momentul exact, pentru a evita posibile consecințe legale pentru aceștia. În Regatul Unit, orice formă de asistare a sinuciderii poate atrage anchete sau chiar urmărire penală.

Ea a explicat că nu a ales o metodă violentă de a muri pentru a nu afecta alte persoane: „Aș fi putut să sar de pe un pod sau de pe un bloc, dar asta ar fi lăsat pe cineva cu trauma de a mă fi găsit pentru tot restul vieții.”

Dezbateri aprinse în Marea Britanie pe tema sinuciderii asistate

Conform legislației elvețiene, este interzis să fie obțină profit de pe urma morții asistate, iar clinica Pegasos este un ONG.

Clienții acoperă costul medicamentelor,onorariile medicilor – plafonate astfel încât să nu poată câștiga mai mult decât ar câștiga într-un spital – și cheltuielile de înmormântare. O parte din fonduri merge, de asemenea, către statul elvețian.

Îngrijorarea crescândă cu privire la contribuabilii care plătesc pentru „turismul morții” a dus la un acord între clinici și autorități, astfel încât acuzațiile poliției și ale legistului – care sunt de rutină în cazul oricărui deces – să fie gestionate de clinici. 

Fondatorul Pegasos, Ruedi Habegger, a declarat pentru Daily Mail: „Există o linie roșie pe care nu o putem încălca, altfel să nu mai fie vorba de sinucidere asistată, ci chiar să o numim crimă”.

Wendy nu este prima britanică care apelează la clinica Pegasos, dar cazul ei a stârnit reacții publice puternice.

Anul trecut, o femeie galeză pe nume Anne și-a încheiat viața în secret la clinica Pegasos, după ce a spus familiei sale că pleacă în vacanță.

Cei care se opun oricărei modificări a legislației privind moartea asistată în Regatul Unit susțin că, dacă persoanelor aflate în fază terminală li se acordă „dreptul” de a muri în orice circumstanțe, atunci nu va fi mult până când cei nu sunt aproape de moarte vor cere să li se ofere același drept.

Alistair Thompson, purtătorul de cuvânt al organizației Care Not Killing,a declarat pentru Daily Mail: „Acesta este un caz tragic care evidențiază pericolele reale ale legalizării sinuciderii asistate și a eutanasiei”.

„În ultimii ani, am văzut persoane cu diabet, tulburări de alimentație și chiar cele care își pierd aspectul fizic plăcut care au solicitat să își pună capăt vieții în temeiul legislației privind moartea asistată.”

„Ceea ce ar trebui să facem este să ne concentrăm pe îngrijiri paliative de calitate, mai degrabă decât să tolerăm moartea oamenilor care, în mod evident, suferă în moduri diferite.”

Deputata laburistă Rachael Maskell, care a votat împotriva morții asistate, a declarat: „Durerea complexă trebuie mult mai bine înțeleasă și susținută.”

„Nimic nu poate fi mai tragic decât să-ți pierzi propriul copil în circumstanțe neașteptate, dar povestea lui Wendy evidențiază de ce trebuie să se investească mult mai mult în gestionarea traumelor; răspunsul nu este să-ți pui capăt propriei vieți.”

„Investiții în abordările bazate pe traume ale durerii sunt cruciale, în timp ce pentru cei cu probleme persistente de sănătate mintală, serviciile trebuie să se îmbunătățească rapid.

„Totuși, cred că avem o altă datorie – clinica Pegasos din Elveția ar trebui să ne alarmeze, iar noi, ca Parlament, ar trebui  să explorăm modalități de a proteja oamenii de utilizarea «serviciilor» lor, dacă vrem să protejăm oamenii aflați în cea mai vulnerabilă situație.”

Proteste au avut loc în fața Parlamentului săptămâna aceasta, susținători ai morții asistate printre care și, fiica jurnalistei britanice Dame Esther Rantzen declarând că este „furioasă” pe Camera Lorzilor, după ce a acuzat-o că a blocat votul prin „vandalism democratic”.

Dame Esther, în vârstă de 85 de ani, se numără printre cele mai puternice voci pro-eutanasie după ce a fost diagnosticată cu cancer pulmonar în stadiu terminal, în 2023. Ea nu a putut participa personal la protest, întrucât se află în îngrijire paliativă. 

Kim Leadbeater, deputata care a propus prima dată legislația Parlamentului în octombrie 2024, le-a spus protestatarilor că este „greșit, din punct de vedere democratic și moral, faptul că Camera Lorzilor a făcut ca proiectul de lege să nu fie adoptat și a permis să fie respins”.

Cei care se opun morții asistate au fost acuzați că au folosit „tactici procedurale” pentru a bloca proiectul de lege după ce peste 1.000 de amendamente au fost depuse în camera superioară.

Proiectul de lege a fost adoptat de două ori de Camera Comunelor, deși a doua oară cu o majoritate mai restrânsă.

Pentru ca proiectul de lege existent să devină lege, acesta trebuia să treacă de etapele suplimentare de revizuire în Camera Lorzilor până vineri, astfel încât ambele Camere să poată să convină asupra formulării  finale.