NATO ia în calcul închiderea spațiului aerian deasupra vestului Ucrainei. Ideea nu mai este „nebunească”

În ultimele săptămâni, Federația Rusă pare să fi intensificat ceea ce experții numesc „testarea apărării colective a NATO”. Drona rusească care a survolat Danemarca, aparatele suspecte din spațiul aerian al Poloniei și României, incidentele cu avioane de luptă în apropierea Estoniei și atacurile cibernetice asupra unor aeroporturi europene – toate acestea conturează o strategie coordonată de provocare și măsurare a reacției Occidentului.

Tatonare între un avion aliat și unul NATO/FOTO:Arhiva

Răspunsul Alianței, cel puțin până în prezent, pare să fi fost ezitant. Potrivit cotidianului The Telegraph, eficiența apărării aeriene a statelor membre NATO în fața acestor incursiuni a fost net inferioară celei demonstrate de forțele aeriene ucrainene în respingerea dronelor rusești.

Însă dincolo de cifre, problema este una de percepție și de voință politică: este NATO dispus să-și asume un risc real pentru a-și apăra granițele și valorile?

Moscova, tot mai agresivă în contextul unei Americi preocupate de altceva

Seria de incidente aeriene din spațiul aliat nu este întâmplătoare. Potrivit analistului Roland Oliphant, citat de The Telegraph, aceste misiuni nu au fost simple acte provocatoare, ci teste menite să confirme o ipoteză: aceea că NATO – și, în special, Statele Unite – nu mai au voința de a reacționa ferm la încălcări ale spațiului aerian propriu.

În acest context, percepția liderilor ruși este că America este „distrasă” și că prioritățile strategice ale administrației Trump nu mai includ angajamentul ferm față de Europa. Actuala administrație este divizată între susținătorii unei politici de concentrare asupra Chinei în Indo-Pacific și cei care pledează pentru o reținere generală în politica externă.

Această stare de incertitudine strategică este, în ochii Kremlinului, o fereastră de oportunitate.

Ținta Moscovei: rescrierea ordinii de securitate europene

Ambițiile Rusiei sunt declarate și constante: demontarea arhitecturii de securitate europene construite după Războiul Rece și impunerea unei „noi ordini” în care Moscova are un rol dominant, cel puțin în Europa de Est. Acest proiect implică atât subordonarea Ucrainei, cât și erodarea coeziunii NATO.

Expedierea de aeronave militare în spațiul estonian și infiltrările repetate ale dronelor în Polonia, România și Danemarca sunt concepute tocmai pentru a testa solidaritatea euro-atlantică: ce se va întâmpla dacă un stat membru NATO va doborî un avion rusesc? Va urma o reacție colectivă? Sau divergențele interne vor domina, iar aliații se vor distanța unii de alții?

Spre o zonă de excludere aeriană deasupra vestului Ucrainei?

În fața acestor dileme, un scenariu concret este luat în discuție la nivel înalt: instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra regiunii de vest a Ucrainei, cu scopul de a intercepta rachetele și dronele lansate de Rusia, înainte ca acestea să atingă granițele Alianței. Potrivit The Telegraph, acest plan este sprijinit de o serie de lideri politici și militari occidentali, fiind considerat o modalitate prin care Europa își poate afirma hotărârea de a reacționa ferm.

Pe termen mediu, această zonă protejată ar putea fi extinsă până la Kiev. O astfel de acțiune ar avea, pe lângă beneficiile directe pentru securitatea Ucrainei, și o valoare simbolică puternică: ar transmite un mesaj clar Kremlinului, anume că Europa este dispusă să-și asume riscuri pentru a-și apăra granițele și principiile.

O Europă nevoită să se apere singură

În absența unei implicări directe din partea Washingtonului, europenii sunt tot mai conștienți că vor trebui să-și asume singuri responsabilitatea pentru apărarea continentului. Iar acest lucru presupune nu doar investiții militare, ci și voință politică – adică acceptarea faptului că apărarea presupune, uneori, acțiune preventivă și risc asumat.

Așa cum subliniază Oliphant, reuniunea liderilor europeni programată săptămâna aceasta la Copenhaga va fi un test major: „Indiferent ce decizie se ia, aceasta trebuie să transmită un semnal clar către Moscova.”

Ideea nu mai este „nebunească”

Tot mai mulți experți susțin că ideea închiderii parțiale a spațiului aerian ucrainean nu mai este o „utopie militară”. Andreas Umland, analist la Institutul Suedez pentru Afaceri Internaționale, afirma recent că o astfel de măsură ar aduce beneficii nu doar Ucrainei, ci și întregii Europe. În opinia sa, prevenirea unor atacuri directe asupra teritoriului NATO este mai eficientă – și mai puțin periculoasă politic – atunci când se face proactiv, nu reactiv.

Provocările Rusiei din ultimele săptămâni sunt semnale de alarmă. Nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre credibilitatea unei alianțe care a fost, timp de peste șapte decenii, pilonul securității europene. În joc nu sunt doar granițele geografice, ci și cele ale voinței colective. Iar dacă Europa dorește să-și păstreze autonomia strategică, va trebui să demonstreze că este capabilă să acționeze și fără umbrelă americană.