Macron s-a întâlnit cu Svetlana Tihanovskaia şi i-a promis ajutorul său în medierea crizei politice din Belarus. Reacţia ironică a lui Lukaşenko

Emmanuel Macron FOTO EPA-EFE

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reitarat, la Vilnius, refuzul european de a recunoaşte realegerea lui Aleksandr Lukaşenko la 9 august şi i-a promis marţi reprezentantei opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil în Lituania, ajutorul într-o mediere cu Minskul, în contextul în care manfestaţiile anti-Lukaşenko continuă în Belarus şi sunt reprimate dur, relatează AFP.

Macron a promis să ajute la medierea crizei politice din Belarus, într-o întâlnire, marţi, cu Tihanovskaia.

Svetlana Tihanovskaia a fugit din Belarus după alegerile de la 9 august, în urma cărora Aeksandr Lukaşenko a fost proclamat învingător, declanşând o contestare fără precedent în fosta republică sovietică, reprimată dur de regim.

„Vom face tot ceea ce putem, ca europeni, pentru a ajuta medierea”, a declarat Macron presei, în engleză, la finalul acestei întâlniri, care a fost adăugată programului vizitei sale în Lituania.

El a precizat că intenţionează „să revină la medierea OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) pentru a se înregistra progrese”.

Tihanovskaia a declarat, la rândul său, că Macron „a promis să facă totul pentru a ajuta în medierea în această criză politică” din Belarus.

Această întâlnire este cea mai importantă întâlnire a lui Tihanovskaia de la alegerile prezidenţiale de la 9 august, în care reclamă o victorie împotriva preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko.

Opozanta s-a întâlnit cu miniştrii de Externe ai statelor membre UE şi cu liderii Poloniei şi Lituaniei, două state membre UE vecine cu Belarusul, care susţin opoziţia faţă de regimul lui Lukaşenko, aflat la putere de 26 de ani.

Tihanovskaia a anunţat că Macron a promis, de asemenea, „să facă tot ceea ce este posibil în vederea eliberării tuturor deţinuţilor politici” din Belarus.

Soţul Svetlanei Tihanovskaia, Serghei, se află la închisoare, acuzat de încercare de răsturnare a Guvernului.

„Pentru Emmanuel Macron nu este doar un interes politic, el are un interes ca om, pentru că drepturile omului sunt călcate în picioare, avem o dictatură. El înţelege oamenii care luptă pentru drepturile lor”, a apreciat opozanta.

Ea a declarat pentru AFP, în urma întâlnirii sale cu Macron în cadrul vizitei acestuia în Lituania, că urmează să susţină un discurs în Parlamentul francez.

„Am primit o invitaţie să luăm cuvântul în Parlamentul francez şi am acceptat-o”, a declarat ea la Vilnius, unde s-a refugiat după alegerile prezidenţiale contestate din Belarus, luna trecută.

Emmanuel Macron „susţine ideea medierii, pentru că înţelege că ţări puternice trebuie să fie implicate în lansarea negocierilor cu Lukaşenko. El este pregătit să-şi acorde ajutorul cu privire la acest punct”, a anunţat opozanta belarusă.

„Cred că va discuta despre Belarus cu partea rusă şi că va face tot posibilul pentru a implica Rusia în aceste negocieri”, a spus Tihanovskaia.

Ea consideră că criza este necesar să fie soluţionată „cât mai repede posibil” şi că este necesar să se organizeze noi alegeri libere şi corecte până la sfârşitul anului.

Macron cere ajutorul lui Putin

„Noi nu recunoaştem alegerea preşedintelui Lukaşenko” a subliniat Emmanuel Macron la Vilnius, unde şi-a reafirmat hotărârea de a acţiona împreună cu aliaţii europeni în vederea schimbării regimului Lukaşenko.

Macron a anunţat, în urma unei întâlniri, luni, cu omologul său lituanian Gitanas Nauseda, că, la cererea Europei, OSCE va încerca o mediere în Belarus, cu ajutorul Rusiei.

„Voinţa noastră, ca europeni, este să declanşăm această mediere care să permită să se tragă toate concluziile rezultatelor urnelor şi un transfer politic”, a declarat şeful statului francez.

„OSCE va conduce această mediere cât mai ferm posibil. Vladimir Putin şi-a manifestat acordul şi susţinerea acestei iniţiative. El trebuie să ne ajute să-l convingem pe Aleksandr Lukaşenko în acest sens”, a spus Macron.

El şi-a reiterat, de asemenea, convingerea necesităţii unui dialog cu Rusia.

„Nu ne putem preface că Europa este o insulă, departe de Rusia”, a declarat Macron, „deci această învecinare îndeamnă la o activitate strategică în vederea construirii unei arhitecturi a securităţii”, care „să evite escaladările”, dar care să permită totodată o „luptă împotriva activităţilor cibernetice şi împotriva dezinformărilor sau destabilizărilor”.

Lituania, care a lansat împreună cu celelalte două ţări baltice, Letonia şi Estonia, o procedură de sancţionare a unor conducători belaruşi, şi-a exprimat satisfacţia faţă de angajamentul preşedintelui francez.

Lukaşenko, ironic cu Macron

Aleksandr Lukaşenko i-a replicat francezului că, „urmând această logică, el ar fi trebuit să demisioneze în urmă cu doi ani, din cauza «vestelor galbene»”.

„Vestele galbene se află în continuare în stradă, dar Macron se află, în mod uluitor, la putere”, l-a ironizat Lukaşenko, care a evocat, de asemenea, manifestaţii Black Lives Matter (BLM) şi „manifestaţii ale musulmanilor la Marsilia”.

Minskul „este pregătit să facă oficiul de mediator pentru predarea paşnică a puterii” acestor grupări în Franţa, a declarat el sarcastic, sfătuindu-l pe Macron „să se ocupe mai degrabă de afacerile interne ale Franţei”.

Lukaşenko l-a acuzat pe Macron de faptul că-i acordă prea multă impotanţă Svetlanei Tihanovskaia,„”pentru că ea este o femeie” şi i-a prezis „necazuri în viaţa sa personală”.

În afară de criza din Belarus, ţările baltice aşteaptă de la şeful statului francez o susţinere fermă împotriva presiunilor exercitate de către Vladimir Putin.

În contextul în care otrăvirea cu Noviciok a principalului opozant al Kremlinului Aleksei Navalnîi creşte şi mai mut tensiunile între Occident şi Moscova, Macron a reiterat, luni seara, că aşteaptă de la Moscova explicaţii clare în acest dosar.

Emmanuel Macron se întâlneşte marţi, înainte să-şi continue turneul în Letonia, cu trupe NATO staţionate la baza lituaniană de la Rukla, unde se află 300 de militari francezi într-un batalion internaţional - o prezenţă simbolică împotriva forţelor ruse.

NATO a desfăşurat prin rotaţie permanentă trupe în Polonia şi ţările baltice împotriva unei politici tot mai agresive a Moscovei, în urma anexării Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.