LIVE TEXT | Război în Ucraina. Noi atacuri cu drone în Rusia: AIEA cere Kievului și Moscovei să protejeze centrala nucleară din Zaporojie

Alte două atacuri cu drone au fost înregistrate în teritoriul rus, în timp ce directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a cerut marţi Kievului şi Moscovei să respecte cinci principii pentru a proteja centrala nucleară din Zaporojie.

FOTO Profimedia

UPDATE 19.42 Maia Sandu, înainte de summit-ul CPE: Bun venit, Europa, la noi acasă!

În ajunul summitului Comunității Politice Europene desfășurat în Republica Moldova, președinta Sandu a venit cu un mesaj, menționând că țara sa este pregătită să primească oaspeți de pe întreg continentul european.

„Moldova este pregătită. Bulboaca este pregătită. Noi suntem pregătiți să primim oaspeți de pe întreg continentul. E bucuria noastră să avem casa plină de prieteni. Bun venit, Europa, la noi acasă!”, a menționat Maia Sandu. 

Între timp, mai mulți oficiali europeni au ajuns deja la Chișinău, între care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și șeful diplomației UE, Josep Borell. Detalii aici

UPDATE 18.05 Moscova susține că a distrus ultima navă operațională a Marinei Ucrainene în portul Odesa

Ministerul rus al Apărării a a declarat miercuri că a distrus ultima navă de război operaţională a Marinei Ucrainene în portul Odesa, situat în sud-vestul Ucrainei.

„În 29 mai, în urma unui atac cu arme de înaltă precizie al Forţelor aerospaţiale ruse asupra navelor de război acostate în portul Odesa, a fost distrusă ultima navă de război a Marinei Ucrainene, Iuri Olefirenko”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei de apărare ruse, Igor Konaşenkov.

Aceasta navă pentru debarcarea de trupe, construită în Polonia în anii 1970, a purtat iniţial numele de „Kirovograd”.

După destrămarea URSS, Flota rusă din Marea Neagră a predat-o Marinei Ucrainene în 1994.

UPDATE 17.47 Rusia pierde inițiativa în războiul împotriva Ucrainei, susțin serviciile de informațiile britanice

De la începutul lunii mai, Rusia a cedat din ce în ce mai mult inițiativa în războiul său împotriva Ucrainei, reacționând mai mult la acțiunile Kievului decât să avanseze în mod activ către propriile obiective militare, se arată în raportul Ministerul Apărării din Marea Britanie. Detalii aici

UPDATE 17.45 Prigojin inițiază un demers judiciar împotriva conducerii militare de la Moscova

Șeful companiei militare private Wagner, Evgheni Prigojin, a anunţat miercuri că le-a solicitat procurorilor să investigheze dacă ofiţerii de rang înalt ai armatei ruse au comis crime în timpul sau înaintea războiului din Ucraina.

„Am trimis astăzi scrisori Comitetului de Investigaţie şi Oficiului Procurorului Federaţiei Ruse, cu cererea de a verifica asupra comiterii de crime în timpul pregătirii şi desfăşurării Operaţiunii Militare Speciale (așa cum numește Kremlinul războiul din Ucraina, n. red.) de către un grup de responsabili cu rang înalt ai Ministerului Apărării”, a anunţat Prigojin.

„Scrisorile nu vor fi publicate, întrucât autorităţile de investigaţie se vor ocupa de caz”, a adăugat oligarhul rus. Detalii aici

UPDATE 17.20 Kremlinul face pe victima și amenință în legătură cu atacul cu drone de la Moscova

Kremlinul vrea ca Occidentul să condamne atacul cu drone produs marți la Moscova și se declară din nou „alarmat” în legătură cu situația din regiunea Belgorod, situată la granița cu Ucraina.

Kremlinul manifestă indiferență față de lacrimile pe care le provoacă în Ucraina, dar nu ezită să se autovictimizeze și să inventeze vinovați în alte părți pentru a deturna atenția de la tragedia umană pe care a creat-o atât în țara vecină, cât și în Rusia.

„Desigur, ne-ar fi plăcut să auzim unele cuvinte de condamnare” din partea Occidentului, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de AFP.

Peskov susține că regimul de la Moscova știe ce urmăresc organizatorii atacului și va răspunde după ce „va reflecta cu calm”. Detalii aici

UPDATE 17.05 WSJ: Ucraina și aliații planifică un summit de pace fără Rusia

Ucraina și aliații săi plănuiesc un summit al liderilor mondiali fără participarea Rusiei, la care se va discuta despre planul de pace al Kievului , relatează „The Wall Street Journal“, citând surse apropiate președintelui ucrainean și diplomați europeni.

Întâlnirea ar trebui să se desfăşoare înainte de reuniunea NATO la nivel înalt, programată în prima parte a lunii viitoare la Vilnius. „Planurile pentru adunare beneficiază de un sprijin puternic din partea liderilor europeni, inclusiv a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care fac presiuni pentru participarea ţărilor care au trecut de partea Rusiei sau au refuzat să ia o poziţie în legătură cu războiul“, scrie cotidianul financiar american.

„Nu vor fi ruşi, dar toată lumea va fi binevenită“, a declarat un diplomat european de rang înalt despre planificarea întâlnirii la nivel înalt.

Planul de pace în 10 puncte avut în vedere de autorităţile de la Kiev include „restabilirea controlului Ucrainei asupra teritoriului său, returnarea prizonierilor de război şi urmărirea penală a crimelor de război“, precum şi măsuri privind securitatea nucleară. Detalii aici

UPDATE 15.30 Nu există dialog deplin în Europa fără Rusia, susţine Kremlinul înainte de summitul CPE din Republica Moldova

Kremlinul a declarat miercuri că, fără Rusia, nu poate exista un dialog deplin privind procesele politice în Europa, cum ar fi cel pe care intenţionează să îl promoveze Comunitatea Politică Europeană (CPE), care va organiza joi, în Republica Moldova, un summit cu aproape 50 de lideri de pe continentul european, într-o tentativă de izolare a Rusiei la doar câţiva kilometri de graniţa sa, relatează EFE, potrivit Agerpres.

„Vom urmări cu siguranţă noutăţile care vin de la Chişinău, vom urmări retorica care va domina acolo”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Detalii aici

UPDATE 15.00 Liderii europeni se îndreaptă spre Republica Moldova pentru un summit simbolic lângă Ucraina aflată în război

Peste 40 de lideri europeni se întâlnesc joi în Republica Moldova, în cadrul unui eveniment de sprijin pentru această țară și pentru Ucraina, în timp ce Kievul se pregătește să lanseze o contraofensivă împotriva forțelor ruse, scrie Reuters.

Potrivit Reuters, reuniunea celor 47 de state, inclusiv 27 membre ale UE la un castel din Republica Moldova va atinge o serie de probleme strategice și va lansa o nouă misiune de parteneriat UE, dar accentul va fi pus pe un moment simbolic de unitate lângă Ucraina.

„Dacă stai la Moscova și vezi 47 de țări care se întâlnesc în vecinătatea ta imediată sau apropiată, acesta este un mesaj important”, a declarat un oficial UE reporterilor înainte de summit-ul care va avea loc la 40 km distanță de capitala Chișinău. Detalii aici

UPDATE 13.42 Wagner caută carne de tun din afara Rusiei

Compania militară privată Wagner, care luptă pentru regimul Putin împotriva Ucrainei, folosește rețelele de socializare Facebook și Twitter pentru a face rost de carne de tun din întreaga lume.

Anunțurile de recrutare ale Wagner sunt publicate în diverse limbi, inclusiv în vietnameză și indoneziană, pentru a ajunge la un număr cât mai mare de posibili recruți de pe glob, scrie POLITICO, care citează un studiu realizat de Logically, un grup de cercetare axat pe dezinformare.

Wagner caută recruți pentru o gamă largă de posturi, chiar și experți cibernetici, medici și psihologi. Anunțurile sale prezintă un cadru de muncă comod, cu promisiuni de „concedii plătite, asistență medicală, oportunitatea de a lucra în întreaga lume și bonusuri bune pentru rezultate”, notează POLITICO.

Potrivit Logically, postările de recrutare ale Wagner au strâns aproape 120.000 de vizualizări pe Facebook și Twitter în ultimele zece luni. Detalii aici

UPDATE 12.18 Atacuri cu drone la două rafinării din sudul Rusiei

Două rafinării din regiunea Krasnodar, situată în sudul Rusiei, au fost atacate cu drone în noaptea de marți spre miercuri. Una dintre rafinării a luat foc, iar cealaltă a scăpat intactă, susțin autoritățile ruse.

Un prim atac a vizat, în jurul orei 01.00 GMT, rafinăria Afipski, unde a izbucnit un incendiu ce a fost stins între timp.

Această rafinărie este situată la 80 de kilometri est de Novorosiisk, un port la Marea Neagră prin care tranzitează o parte importantă a producției de petrol a Rusiei. Detalii aici

UPDATE 11.00 Șeful diplomației britanice: Ucraina are dreptul să lovească ținte din teritoriul rus în scop de autoapărare

Şeful diplomaţiei britanice, James Cleverly, a declarat marţi că armata ucraineană are dreptul să lovească ţinte pe teritoriul rus în scop de autoapărare.

„Ucraina are dreptul legitim să se apere. Ea are dreptul legitim de a face aceasta în interiorul propriilor sale frontiere, desigur, însă ea are de asemenea dreptul să proiecteze forţe dincolo de frontierele sale pentru a submina capacitatea Rusiei de a proiecta forţe în interiorul Ucrainei”, a declarat Cleverly în timpul unei conferinţe de presă la Tallinn alături de omologul său estonian Margus Tsahkna.

„Prin urmare, ţintele legitime de dincolo de propria sa graniţă sunt parte a autoapărării Ucrainei. Şi noi trebuie să recunoaştem aceasta”, a adăugat James Cleverly. Detalii aici

UPDATE 06.45 Uniunea Europeană are în vedere prelungirea restricţiilor la importul de cereale ucrainene

Comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat marţi că este necesar să se prelungească cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie restricţiile impuse de cinci state UE la importul de cereale ucrainene, în pofida opoziţiei Kievului şi a rezistenţei unei părţi din statele membre.

În contextul în care ridicarea taxelor vamale în mai 2022 a impulsionat afluxul de produse agricole ucrainene în UE, mai multe ţări (Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria) au interzis unilateral importul de cereale din Ucraina, confruntate fiind cu saturarea silozurilor de pe teritoriul lor şi cu prăbuşirea preţurilor locale.

Gardian al politicii comerciale a UE, Comisia Europeană a încheiat la sfârşitul lunii aprilie un acord cu aceste patru state şi cu România care prevede până pe 5 iunie "măsuri de salvgardare" care să le permită să blocheze comercializarea pe teritoriul lor a importului de grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui, cu condiţia să nu împiedice tranzitul lor către alte ţări.

„Este necesar să se prelungească (aceste restricţii) cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie şi, în mod ideal, până la sfârşitul anului, după recolte, altfel vom avea o problemă uriaşă”, a declarat Wojciechowski la încheierea unei reuniuni a miniştrilor din statele membre UE. Comisia nu şi-a adoptat poziţia, a precizat el.

UPDATE 05.45 Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a cerut Ucrainei şi Rusiei să protejeze centrala nucleară Zaporojie

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a ONU (AIEA), Rafael Grossi, a cerut marţi Ucrainei şi Rusiei să respecte cinci principii pentru a proteja centrala nucleară Zaporojie, sugerând că nu a obţinut încă din partea celor două ţări acordul cu privire la protejarea centralei, informează Reuters.

Rafael Grossi încearcă de luni de zile să stabilească un acord care să reducă riscul unui accident nuclear catastrofal ca urmare a activităţilor militare, precum bombardarea celei mai mari centrale nucleare din Europa, care se află în Ucraina şi este ocupată de Rusia de mai bine de un an.

Cele cinci principii ale sale prevăd că nu ar trebui să existe niciun atac asupra sau dinspre centrală, nu ar trebui să fie folosită ca bază pentru armament greu, cum ar fi lansatoare de rachete multiple, sisteme de artilerie, muniţii şi tancuri sau pentru personalul militar care ar putea fi folosit pentru un atac dinspre centrală.

UPDATE 05.00 Uniunea Europeană sancţionează şapte persoane acuzate de destabilizarea Republicii Moldova

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat marţi sancţiuni împotriva a şapte persoane din Republica Moldova, acuzate în special că au legături cu „eforturile Rusiei de a destabiliza” ţara, foarte fragilă economic, transmite AFP.

Această decizie survine cu două zile înainte de întâlnirea, joi, în Republica Moldova, a liderilor din aproape 50 de ţări pentru cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), care reuneşte aproximativ 20 de state, pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii.

Republica „Moldova este una din ţările cele mai afectate de consecinţele invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia: există încercări serioase, în creştere şi continue de a destabiliza ţara”, a declarat, într-un comunicat, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Persoanele sancţionate sunt „politicieni şi oameni de afaceri de naţionalitate moldovenească sau rusă care s-au angajat în activităţi destabilizatoare”, precizează comunicatul de presă.

Unii au legături cu frauda bancară care a dus la „pierderi enorme” pentru finanţele publice, alţii au legătură cu „eforturile orchestrate de Kremlin” pentru destabilizarea Republicii Moldova, ca de exemplu prin planificarea de demonstraţii violente şi delapidare financiară sau prin sprijinirea serviciilor de securitate ruseşti (FSB).

UPDATE 04.00 Ucraina are dreptul să lovească ţinte pe teritoriul rus în scop de autoapărare, declară şeful diplomaţiei britanice

Şeful diplomaţiei britanice, James Cleverly, a declarat marţi că Ucraina are dreptul să lovească ţinte pe teritoriul rus în scop de autoapărare, informează dpa.

„Ucraina are dreptul legitim să se apere. Ea are dreptul legitim de a face aceasta în interiorul propriilor sale frontiere, desigur, însă ea are de asemenea dreptul să proiecteze forţe dincolo de frontierele sale pentru a submina capacitatea Rusiei de a proiecta forţe în interiorul Ucrainei”, a spus Cleverly, membru al Partidului Conservator.

„Prin urmare, ţintele legitime dincolo de propria sa graniţă sunt parte a autoapărării Ucrainei. Şi noi trebuie să recunoaştem aceasta”, a adăugat James Cleverly.

UPDATE 02.00 Republica Moldova refuză să precizeze dacă Zelenski participă la summitul Comunităţii Politice Europene

Până în prezent 48 de lideri şi-au confirmat participarea la a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene, ce se va desfăşura joi în Republica Moldova, dar autorităţile de la Chişinău păstrează secretă informaţia despre prezenţa sau nu a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţia EFE.

Ministrul de externe moldovean Nicu Popescu a declarat marţi la o conferinţă de presă că numai două delegaţii nu şi-au confirmat încă participarea la reuniunea ce va avea loc la Castelul Mimi, cunoscut pentru crama sa şi situat la circa 30 de kilometri de Chişinău.

„Este foarte logic ca în contextul de securitate din regiunea noastră anumite confirmări să vină cu puţin timp înainte de începerea summitului”, a explicat ministrul moldovean.

Summitul reuneşte cele 27 de state membre ale UE, plus zece ţări din vecinătatea blocului comunitar. Vor participa de asemenea preşedinţii principalelor instituţii ale UE, respectiv Comisia, Consiliul European şi Parlamentul European.

UPDATE 00.00 Casa Albă afirmă că nu susţine atacurile în interiorul Rusiei

Statele Unite încă adună informaţii despre relatările privind atacul cu drone de la Moscova, a afirmat marţi Casa Albă, reiterând că Washingtonul nu sprijină atacurile în interiorul Rusiei şi se concentrează pe a ajuta Ucraina să-şi redobândească întregul teritoriu, transmite Reuters.

„Am văzut ştirile şi încă adunăm informaţii despre ce s-a întâmplat. Ca principiu general, noi nu susţinem atacurile în interiorul Rusiei”, a spus un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Acesta a adăugat că Washingtonul este ''concentrat pe a furniza Ucrainei echipamentul şi pregătirea necesare pentru a-şi recupera teritoriul lor suveran''. Reprezentantul preşedinţiei americane s-a referit şi la atacurile ruse asupra Kievului, oraş lovit de drone şi rachete de 17 ori în luna mai.

Rusia a afirmat că opt drone au vizat zone civile din Moscova şi din jurul acesteia, unde trăiesc în total aproximativ 21 de milioane de oameni, la primele ore ale zilei de marţi, dar a precizat că dronele fie au fost doborâte, fie au fost deviate cu ajutorul unor echipamente electronice speciale.

Un demnitar ucrainean a respins acuzaţia că Ucraina ar fi implicată direct în atacul cu drone asupra Moscovei, dar a adăugat că Kievul se bucură să vadă asemenea evenimente.

Peste o mie de atacuri împotriva sistemului de sănătate al Ucrainei au fost înregistrate de la începutul invaziei ruse

Peste o mie de atacuri împotriva sistemului de sănătate ucrainean au fost înregistrate de la începutul invaziei ruse, cel mai mare număr înregistrat vreodată în timpul unei situaţii de urgenţă umanitară, a anunţat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), informează AFP.

„Cele 1.004 de atacuri verificate de OMS în timpul ultimelor 15 luni de război total au curmat viaţa a cel puţin 101 de persoane, personal în domeniul sănătăţii, dar şi pacienţi, şi au rănit mult mai multe”, a anunţat departamentul pentru Europa al OMS într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Aceste atacuri au lovit de asemenea instituţii de sănătate, provizii şi mijloace de transport, inclusiv ambulanţe.

„Atacurile contra serviciilor de sănătate constituie o încălcare a dreptului internaţional umanitar. Ele îi privează pe oameni de îngrijirile de care ei au nevoie şi au consecinţe extinse şi pe termen lung”, a denunţat reprezentantul OMS în Ucraina, Jarno Habicht, citat în comunicat.

Acord între Ucraina şi FMI, pentru plata unei tranşe de 900 milioane de dolari

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat marţi că a ajuns la un acord tehnic cu Ucraina pentru prima revizuire a programului de împrumut în valoare de 15,6 miliarde de dolari, deschizând calea pentru plata unei tranşe de 900 milioane de dolari, după aprobarea de către Comitetul executiv al FMI, transmite Reuters.

În martie, FMI a aprobat o facilitate extinsă de finanţare pentru Ucraina, pe o durată de patru ani, permiţând sprijin suplimentar din partea donatorilor de aproximativ 100 miliarde de dolari.

Performanţa Ucrainei, conform programului economic convenit, este solidă, au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă stabilite pentru finalul lunii aprilie şi reformele structurale stabilite pentru finalul lunii mai, a precizat Fondul Monetar Internaţional.

„Per ansamblu, stabilitatea macroeconomică şi financiară a fost menţinută, datorită măsurilor prudente şi sprijinului extern continuu”, se arată în comunicatul FMI.