Oltenia se usucă. Seceta distruge culturile în Drăgotești, Teslui, Dăbuleni și alte localități din Dolj. Zilele astea temperaturile vor trece, din nou, de 41 grade Celsius
0Județul Dolj intră sub avertizare Cod roșu de arșiță, fiind așteptate temperaturi din ce în ce mai greu de suportat. Culturile agricole sunt pârjolite pe zeci de mii de hectare, iar suprafețele afectate continuă să crească.
Două județe, Dolj și Mehedinți, intră luni, 11 august 2025, sub avertizare meteorologică Cod roșu de caniculă, valabilă în intervalul 11 august, ora 10.00 – 12 august, ora 10.00. Temperaturile măsurate la umbră vor depăși chiar și 41 grade Celsius, aerul devenind greu de respirat. Vestea rea este că temperaturile nu mai scad sub 21-23 grade Celsius nici noaptea, menținându-se disconfortul termic accentuat. Alte patru județe – Gorj, Vâlcea, Olt și Teleorman – vor fi și acestea stăpânite de soare, temperaturile prognozate urmând să ajungă la 39 grade Celsius. La aceste temperaturi culturile agricole, deja puternic afectate de secetă, nu mai au nicio șansă.
Câmpurile din zeci de localități din Dolj sunt pârjolite, la Direcția Agricolă Județeană Dolj ajungând din ce în ce mai multe notificări privind pagubele determinate de secetă.
Delegații DAJ au continuat în aceste zile vizitele în teren, surprinzând în imagini ceea ce fermierii nu mai au cuvinte să exprime.
În documente s-au adunat până acum peste 32.000 hectare calamitate în acest județ, deja peste 25.000 fiind culturi de primăvară, în special porumb și floarea-soarelui. Nu este nici pe departe situația finală, pentru că notificările continuă să vină. Fermierii anunță mai întâi primăriile, iar aici se centralizează datele care ulterior se transmit către instituțiile județene la nivelul cărora se formează comisii care evaluează situația în teren. Deși pagubele sunt evidente, nici fermierii și nici reprezentanții instituțiilor nu știu dacă statul va acorda despăgubiri, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când pentru culturile calamitate 100% s-a acordat sprijin de 1.000 lei/ha.
„Costurile sunt mari, preferă să le permită ciobanilor să bage turmele”
Seceta pedologică instalată în Câmpia Olteniei a ars tot. Imaginile din Drăgotești, Teslui, Amărăștii de Sus, Amărăștii de Jos, Dăbuleni, Călărași, Bechet, Sadova, Dobrești, Valea Stanciului, Dranic, Segarcea, Calopar, Țuglui, Podari, iar lista nu se oprește aici, arată efectele devastatoare. Ici și colo, acolo unde încă există posibilitatea de a aduce apa, culturile par desprinse din alt areal.
Culturile de floarea-soarelui și porumb distruse de secetă sunt greu de privit. Din loc în loc, în lanurile de floarea-soarelui fermierii decid să intre la recoltat, deși producția este mult sub ceea ce aștepatu.
Directorul DAJ Dolj, Sorin Agapie, spune că se recoltează, acolo unde mai e câte ceva de recoltat, câte 300-400-500 kg la hectar, comparativ cu producții așteptate de 1.700-2.200-2.300 kg/ha. Acum problema fermierilor este să pregătească terenul pentru următoarea cultură, iar aceste lucrări presupun alte costuri, pentru care mulți nu mai au bani. „Costurile sunt mari, preferă să le permită ciobanilor să bage turmele. Doar că nici animale nu mai sunt”, explică Agapie, descriind o realitate dezolantă, surprinsă în localitățile din sudul județului. Fiecare an secetos înseamnă, de altfel, costuri suplimentare și pentru crescătorii de animale sau chiar decizii radicale cu privire la menținerea animalelor în fermă.
„Cel mai greu este la Amărăștii de Jos. Când spun că sunt amărâți... Lângă colțul magazinului Profi sunt câteva bătrâne care vând tomate, dovlecei, usturoi românesc, ardei gras, ardei kapia și, paradoxal, toată lumea intră la supermarket și cumpără de acolo”, menționează directorul o frântură din cele surprinse duminică, 10 august, în vizita efectuată în județ.
Sunt localități întregi în care sistemele de irigații nu mai funcționează de foarte mulți ani, dar oamenii, greu de înțeles de ce, continuă să cultive, pe mii de hectare, culturile care s-a dovedit că n-au nicio șansă în nisipuri, tot sperând că „anul ăsta poate dă Domnul ploaie”, când lucrurile ar fi trebuit de mult tranșate și încercate culturi care să reziste lipsei apei din sol.
În contrast, la Robănești, Drăgotești, Filiași și în alte localității, acolo unde fermierii au adaptat soiurile, producțiile le vor permite să-și recupereze cheltuielile și, cel mai probabil, să obțină și ceva profit.
Unde există posibilitate de irigații, cultura de porumb e încă verde, la fel și Floarea-soarelui, aproape dintr-un alt anotimp. Doar că apa nu mai ajunge de multă vreme peste tot pe unde ar trebui să ajungă, canalele de irigații fiind uscate, ca și culturile de floarea-soarelui din terenurile situate de-o parte și de alta a canalului.
Se încarcă comentariile...
