Liderul separatiștilor sârbi din Bosnia și Herțegovina cere armată, servicii secrete și taxe proprii pentru Republika Srpska după alegeri

Milorad Dodik și-a pierdut funcțiile, dar nu și puterea. După victoria partidului său în Republika Srpska, liderul separatiștilor sârbi cere armată și servicii secrete proprii, iar Bosnia și Herțegovina rămâne blocată pe drumul spre UE, scrie Evropeiska Pravda.

Milorad Dodik primit de Vladimir Putin la Kremlin/FOTO:EPA/EFE

Poate Bosnia și Herțegovina să scape de imaginea unei țări aflate în pragul destrămării și să deblocheze, în sfârșit, drumul spre aderarea la UE?

Alegerile din 4 octombrie au oferit țării o șansă în acest sens. Bosniacii au votat pentru trei președinți și doi vicepreședinți, pentru președinții a trei parlamente și pentru peste 500 de deputați.

Doar numărul funcțiilor arată cât de complex este sistemul politic bosniac și cât de ușor poate fi dezechilibrat. Acest lucru se aplică în primul rând lui Milorad Dodik și formațiunii sale. Înaintea scrutinului existau speranțe că separatiștii din entitatea sârbă, Republika Srpska, vor deveni istorie, odată cu ideea de a distruge integritatea statului.

Reînnoirea ar fi trebuit să fie facilitată de un pachet de modificări ale legislației electorale, adoptat anterior. Alegătorii au fost identificați biometric, prin citirea amprentelor. Fiecare secție de votare a primit scanere digitale pentru buletinele de vot și camere video. Au apărut registre electronice ale alegătorilor, iar partidelor le-a fost îngreunată „negocierea" locurilor din comisiile electorale.

A reușit însă Bosnia să folosească această oportunitate?

Președinți foarte diferiți

Structura politică a Bosniei și, mai ales, legislația electorală se bazează pe diviziunea etnică. Acordurile de la Dayton, pe care se întemeiază sistemul de stat, recunosc trei popoare constitutive: bosniacii, sârbii și croații. Cei care nu aparțin acestor grupuri sunt înscriși la categoria „alții" și au drepturi semnificativ limitate de a alege și de a fi aleși.

Fiecare dintre cele trei popoare alege câte un membru al Prezidenției Bosniei, un fel de „președinție colectivă" a țării.

Pentru locul rezervat bosniacilor au concurat patru candidați. Potrivit rezultatelor preliminare, a câștigat Denis Bećirović, membru în funcție al Prezidenției, candidat al coaliției „Uniți pentru statul Bosnia și Herțegovina", care reunește 14 partide. Coaliția se declară de centru, civică și pro-bosniacă, este proeuropeană și atașată instituțiilor democratice, spre deosebire de radicalismul etnonaționalist. Din punct de vedere ideologic, ea este însă foarte eterogenă, ceea ce va îngreuna activitatea lui Bećirović.

El va susține un nou model civic și proeuropean pentru Bosnia și condamnă tentativele lui Dodik și ale partidului acestuia, Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), de a desprinde Republika Srpska din stat. Bećirović are o poziție proucraineană, condamnă agresiunea rusă, vede în Rusia o amenințare și pentru Bosnia și nu are contacte cu Kremlinul. Pentru el, orientarea euroatlantică este singurul instrument de încredere pentru securitatea pe termen lung, stabilitatea și integritatea teritorială a țării, în contextul dificil intern și regional.

Reprezentanta croaților, Darijana Filipović, a câștigat din partea Uniunii Democrate Croate (HDZ). Formațiunea este înrudită cu partidul croat cu același nume, condus de premierul Andrej Plenković, și beneficiază de sprijin considerabil din partea autorităților de la Zagreb. De aceea, are o orientare clar prooccidentală: susține aderarea Bosniei la UE și la NATO, condamnă agresiunea rusă și sprijină sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.

În politica externă, pozițiile președinților bosniac și croat sunt, așadar, similare. În politica internă, lucrurile sunt mult mai complicate.

Bosnia este formată în prezent din două entități: Federația Bosniei și Herțegovinei, bosniaco-croată, și Republika Srpska. Filipović nu exclude crearea unei a treia entități, croate, ceea ce permite adesea alianțe tactice între croați și separatiștii sârbi ai lui Dodik.

Din acest punct de vedere, noua președintă este opusul predecesorului ei, liderul „Frontului Democrat", Željko Komšić. Acesta a susținut renunțarea la împărțirea în popoare constitutive și neconstitutive, ceea ce ar fi cerut o resetare completă a sistemului politic. El și-a explicat poziția într-un interviu pentru publicația ucraineană Evropeiska Pravda.

O asemenea abordare rămâne însă puțin populară în Bosnia.

„Este evident că a avut loc o omogenizare etnică, adică votul după criteriul etnic, pe întreg teritoriul țării. Rezultatele arată că ideea unui stat civic nu are deocamdată sprijin larg în rândul alegătorilor", a comentat Komšić înfrângerea sa.

Dodik, de neînlăturat

Principala amenințare la adresa existenței Bosniei ca stat unitar nu este însă dorința croaților de a-și ridica statutul constituțional, ci separatismul Republicii Srpska.

În acest context, contează mult că a fost realeasă înfunția de președintă, din partea sîrbilor bosniaci, Željka Cvijanović, reprezentanta partidului lui Milorad Dodik, „prietenul lui Putin", și colaboratoarea sa de mulți ani.

Cvijanović împărtășește pe deplin opiniile lui Dodik. Ea susține agresiunea rusă împotriva Ucrainei, se opune aderării Bosniei la NATO, a participat la Belgrad la înmormântarea criminalului de război Ratko Mladić, susține „prietenia" cu Rusia și este adepta „lumii sârbe".

Oficial, ea nu este împotriva aderării la UE, dar formulează o serie de rezerve, a căror îndeplinire ar face, în practică, aderarea imposibilă.

Victoria lui Cvijanović înseamnă că activitatea celui mai important organ constituțional al Bosniei va rămâne, cel mai probabil, blocată. Toate deciziile se iau acolo prin consensul celor trei președinți, iar tactica lui Dodik este tocmai blocarea instituțiilor comune.

Dodik însuși, care a fost și el membru al Prezidenției din partea sârbilor, este suspendat din funcții politice pentru șase ani și jumătate, pentru că a ignorat deciziile înaltului reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, funcție prevăzută tot de Acordurile de la Dayton. De aceea, alegerile ar fi putut slăbi influența lui și ar fi putut oferi țării o șansă de dezvoltare.

Deși nu a participat oficial la campanie, Dodik a rămas, de fapt, cel mai activ jucător din Republika Srpska. Partidul său a păstrat primul loc și în parlamentul regional. SNSD a obținut 39% din voturi, adică 34 de mandate din 83, cu cinci mai multe decât are în prezent.

Sprijinul Moscovei și al Washingtonului

Cu cinci zile înainte de alegeri, Dodik a zburat la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Cei doi au vorbit despre „tratamentul nedrept" aplicat sârbilor și despre „discreditarea" lor, precum și despre „răul care vine din cancelariile de la Bruxelles".

La alegerile din Republika Srpska a sosit și un adevărat „desant" de „observatori" ruși. Termenul nu pare exagerat: potrivit presei locale, cei mai mulți dintre ei au legături cu armata și cu serviciile secrete ruse.

După scrutin, Dodik a mulțumit pentru victorie nu doar lui Putin, ci și președintelui american Donald Trump. Anul trecut, acesta a ridicat sancțiunile impuse atât lui Dodik, cât și membrilor familiei sale.

„Dacă nu ar fi fost victoria extraordinară a lui Donald Trump, am fi fost probabil azi cadavre politice. Dar acum, datorită noilor circumstanțe, suntem învingători politici", a declarat el.

Victoria de la 4 octombrie arată că Dodik, în ciuda restricțiilor judiciare, controlează pe deplin situația din Republika Srpska. Totodată, îi oferă posibilitatea să continue presiunea asupra autorităților centrale de la Sarajevo. Dodik a anunțat deja că Republika Srpska va cere o armată proprie, poliție de frontieră, servicii de informații și colectarea independentă a taxelor indirecte.

Astfel, șansele ca Bosnia să iasă din zona gri se reduc și mai mult, notează Evropeiska Pravda.