SUA şi-au trimis emisarul în Bosnia pentru a preveni destrămarea fostei republici iugoslave

Armata Bosnia FOTO EPA-EFE

Oficialii americani au descins în Bosnia şi Herţegovina, încercând să dezamorseze un moment inflamabil în ţară, pe fondul frustrării regionale faţă de eforturile slabe ale UE, scrie Politico.

Gabriel Escobar, trimisul special al SUA în Balcanii de Vest, a sosit duminică pentru o vizită de două zile, într-un context pe care mulţi îl consideră similar celui dinainte de războiul care a cuprins ţara între 1992 şi 1995. 

Milorad Dodik, actualul reprezentant sârb în preşedinţia tripartită a ţării, a ameninţat cu formarea unei armate sârbe separatiste, boicotează instituţiile centrale ale ţării şi promite retragerea sârbilor bosniaci din cadrul lor - o campanie declanşată de înflăcăratul naţionalist după adoptarea în iulie a unei legi prin care se interzice negarea genocidului de la Srebreniţa (1995). Multe voci susţin că aceste acţiuni sunt aproape un apel la război.  

Escobar a numit întâlnirea de luni „productivă”, precizând pentru presă că liderul sârb „este deschis să discute despre eliminarea oricărei legislaţii care ar slăbi instituţiile centrale”.

El a subliniat că vizita are scopul asigurării faptului că Bosnia „rămâne independentă, suverană şi întreagă teritorial”.

În schimb, tonul lui Dodik a fost mai acerb la propria conferinţă de presă, semnalând că refuză să dea înapoi de la angajamentele de a rescrie regulile existente. 

„Sunt de acord cu domnul Escobar că trebuie să păstrăm pacea şi stabilitatea”, a spus el, adăugând însă că va merge mai departe în depunerea unei legislaţii în parlamentul Republicii Srpska cu privire la retragerea din acorduri referitoare la armată, impozitare indirectă, sistemul judiciar şi adoptarea uneia noi în termen de şase luni.

Republica Srpska, cu majoritate sârbă, şi Federaţia Bosniei şi Herţegovinei au propriul guvern şi parlament, supravegheate de instituţii-umbrelă la nivel de stat, iar liderii ţării sunt aleşi pe baza cotelor etnice.

Vizita SUA este un semnal că ţara îşi intensifică rolul deja asertiv.

În 2017, Dodik a fost sancţionat de SUA pentru că a obstrucţionat acordul de pace care a pus capăt războiului, neezitând să-l critice direct pe liderul naţionalist - inclusiv recent. 

Mutarea vine exact în momentul în care UE s-a confruntat cu critici din cauza abordării sale prea reţinute. Blocul comunitar nu a impus sancţiuni şi nici nu l-a confruntat pe Dodik - în schimb Escobar nu s-a sfiit să-l acuze Dodik că încearcă să-şi „protejeze puterea şi averea”. 

„Declaraţiile lui Escobar despre Dodik au fost cele mai dure şi mai directe pe care le-am auzit de la vreun oficial de vârf din Occident”, a declarat Tanja Topić, analist politic din Banja Luka, cel mai mare oraş din entitatea Republicii Srpska. În schimb, a adăugat ea, „Uniunea Europeană a umilit constant instituţiile din Bosnia şi Herţegovina”. 

Dodik, o figură centrală în politică de mai bine de două decenii, a câştigat electoratul ultranaţionalist minimizând crimele de război ale armatei sârbe bosniace. El neagă că masacrul celor 8.000 de bosniaci constituie genocid - ceea ce l-a pus de-a curmezişul legilor ţării.

Deşi Dodik susţine că nu vrea război, el continuă să inflameze lucrurile susţinând că etnicii musulmani sunt o ameninţare faţă de celelalte grupuri etnice.

„Nu le putem permite bosniacilor să completeze cotele destinate sârbilor sau croaţilor din armată şi nici ca noi să avem într-o zi o armată musulmană”, a spus el luni.

Formată între  2004 şi 2006, armata bosniacă numără 10.000 de soldaţi.

Dodik s-a întâlnit în cursul weekendului pe rând cu premierii maghiar şi sloven, Viktor Orbán şi Janez Janša - lideri care îi împărtăşesc retorica naţionalistă.

Dodik a spus că întâlnirea sa cu Janša s-a concentrat pe eforturile firave ale UE în regiune, în special planurile de admitere în bloc a ţărilor foste iugoslave. El a repus în discuţie această problemă la întrunirea de luni cu Escobar.

„Este clar că în Europa nu există un consens cu privire la integrarea în UE şi i-am spus că nici el, nici SUA nu pot forţa UE să-şi deschidă braţele în Balcanii de Vest”, a spus Dodik.

SUA promovează UE

Dacă perspectiva integrării statelor din Balcanii de Vest în UE a fost cândva un mijloc eficient de a-i stăvili pe unii lideri balcanici cu viziuni naţionaliste, după o perioadă iniţială de expansiune spre est, pe fostul teritoriu comunist, UE a devenit mai ezitantă în acceptarea unor noi membri, ceea ce a fost în detrimentul ţărilor din Balcanii de Vest. Asta le-a dat curaj acestor lideri care nu s-au mai temut atât de tare că afectează perspectivele UE ale ţării lor.

Escobar insistă însă asupra aderării la UE ca fiind cheie în strategia sa pentru Balcani.

„Sunt încrezător că europenii vor înţelege că ar trebui să faci parte din Europa într-o perioadă rezonabilă de timp”, i-a spus el luni. 

Pentru unii actori regionali Escobar poate fi un mesager mai bun pentru UE decât blocul comunitar însuşi. Escobar a  recunoscut recent, în timpul unei audieri în Congresul SUA, că Washingtonul a ajutat UE să rezolve o altă criză balcanică - cea recentă de la graniţa dintre Kosovo şi Serbia. 

Analistul politic Topić a spus că Escobar a promis sancţiuni viitoare „mult mai aspre decât cele anterioare, ce vor include diverse companii apropiate lui Dodik şi guvernului său.

Între timp, UE s-a străduit să facă promisiuni similare, însă sancţiunile sale trebuie aprobate de toţi cei 27 de membri - ceea înseamnă e o bătălie constantă.

Pe Dodik, „sancţiunile UE sau ale anumitor state membre l-ar afecta chiar mai mult decât sancţiunile SUA”, a spus Topić, argumentând că oficialii UE se grăbesc să-i liniştească pe liderii partidelor etnice care fac de fapt parte din problemă.

„În loc să insiste ca problemele să fie rezolvate în cadrul propriilor instituţii ale Bosniei, ei vorbesc constant cu liderii partidelor politice în mod direct şi rezolvă problemele” în cursul invitaţii la masă, adaugă ea.

Săptămâna trecută, Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului pentru politică externă a UE Josep Borrell, a subliniat că situaţia din Bosnia este „o sursă de mare îngrijorare pentru Uniunea Europeană”. Cu toate acestea, pentru mulţi din Bosnia şi Herţegovina, astfel de declaraţii nu recunosc întreaga gravitate a situaţiei. Unii analişti insistă că UE ar putea rata o ocazie de a preveni un conflict dăunător.

„Cred că lipsa de înţelegere a situaţiei din Bosnia – de către UE, în special – este uriaşă şi că, din păcate, UE va plăti cel mai mare preţ” pentru această „lipsă de reacţii în timp util. Pur şi simplu, focalizarea este în altă parte – ceea ce înţeleg pe deplin. Dar, din păcate, Europa nu poate evita consecinţele conflictului sau degradării Bosniei faţă de propria securitate şi propriile interese politice şi economice”, a spus Senada Šelo. Šabić, cercetător senior la Institutul pentru Dezvoltare şi Relaţii Internaţionale din Croaţia.

Retorica lui Dodik atinge o traumă de război încă răspândită în societatea bosniacă, a avertizat Šelo Šabić.

„Oamenii din Bosnia văd apelurile pentru distrugerea ţării ca pe o ameninţare existenţială. În prezent, oamenii vorbesc din nou fie despre cum să fugă, fie despre cum să lupte”, a spus ea.