Liderii UE discută despre securitate, competitivitate și comerț. Se preconizează că reuniunea se va încheia foarte târziu
0La Bruxelles, lderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit într-un moment în care blocul comunitar este chemat să-și demonstreze nu doar reziliența economică și unitatea politică, ci și capacitatea de a acționa autonom, într-o lume unde vechile certitudini transatlantice se clatină. Se preconizează ca reuniunea să se întindă târziu în noapte.
Întrebarea nerostită, dar omniprezentă în sala de consiliu: Poate Europa să meargă singură mai departe?
După ce NATO a anunțat un obiectiv ambițios – cheltuieli de apărare de 5% din PIB până în 2035 –, Consiliul European trebuie să răspundă cu fapte. Iar contextul este mai mult decât încărcat: un război sângerând în Ucraina, instabilitate regională în Orientul Mijlociu, incertitudini în jurul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă.
Macron rupe consensul verde
În culise, președintele Emmanuel Macron agită apele. În plină dezbatere asupra noilor ținte climatice ale UE, Parisul propune separarea obiectivelor pentru 2035 de cele pentru 2040 – o mișcare ce ar putea dilua angajamentele climatice ale blocului. Cu sprijinul previzibil al Poloniei și Ungariei, Parisul forțează o discuție care divide. Oficialii francezi neagă însă că ar viza o „slăbire” a agendei verzi. Între timp, mai multe state avertizează că o astfel de abordare ar deschide calea unei creșteri a emisiilor în deceniile următoare, srie Politico.eu.
Orbán: veto perpetuu și rebeliune de fațadă
Premierul ungar a ajuns primul la summit și a plecat la fel de zgomotos. Viktor Orbán, a declarat, cu emfază, că Ungaria se opune extinderii UE în favoarea Ucrainei. În spate, însă, guvernul său promovează o consultare publică – fără caracter obligatoriu – prin care ar demonstra că „95% dintre maghiari” se opun aderării Kievului. În realitate, au votat sub 3 milioane. Nu doar că a blocat o decizie pe sancțiunile energetice împotriva Rusiei, dar guvernul său a încercat să interzică marșul LGBTQ+ din Budapesta. Ursula von der Leyen s-a declarat „aliată” a comunității și a cerut respectarea drepturilor fundamentale. Orbán, întrebat cum ar reacționa dacă propriii săi copii ar participa la Pride, a răspuns: „Sunt adulți, aleg singuri.” Dar dreptul de a alege, în Ungaria, rămâne privilegiul celor din vârful ierarhiei.
Comisia Europeană încearcă deja să găsească căi de ocolire a dreptului de veto, iar Ucraina așteaptă cu emoție ca liderii să decidă, măcar simbolic, deschiderea primului „cluster” de negocieri de aderare. Se pare, însă, că și acest summit se va încheia fără un acord formal.
Dimineață cu cafea tare și migrație în meniu
La micul dejun, cafeaua s-a servit alături de teme grele: migrație, protecția temporară a refugiaților ucraineni, și teama că spațiul Schengen s-ar putea fragmenta dacă statele membre continuă reintroducerea controalelor la frontieră.
Giorgia Meloni, în costum bleu pal asortat cu linia ECR, a preferat o intrare discretă. Nicio declarație, niciun zâmbet – doar privirea rigidă a unui lider care știe că are puțin loc de manevră.
Consiliul European și Gaza: o tăcere tot mai greu de susținut
O schiță de concluzie circulă printre delegații: UE ia „act” de revizuirea Acordului de Asociere cu Israelul, într-un moment în care cel puțin 19 state cer măsuri clare în fața catastrofei umanitare din Gaza.
Irlanda, Spania și Slovenia acuză ipocrizia unui dublu standard: Bruxelles-ul sancționează Rusia pentru agresiuni în Ucraina, dar nu îndrăznește nici măcar să propună măsuri similare față de Israel. Germania, în schimb, continuă să se opună oricărei acțiuni concrete.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a punctat apăsat: „Poporul european nu înțelege inacțiunea.”
Antonio Tajani, ministrul italian de externe, spune direct ce alții doar gândesc: „Dacă nu vrem să fim supuși Americii lui Trump, trebuie să ne apărăm singuri.”
O replică preluată și de președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda: „5% din PIB pentru apărare ar fi fost de neimaginat acum doi ani. Mulțumim, domnule Trump.” Cinic? Poate. Realist? Cu siguranță.
În contrast, Olanda refuză să folosească mecanismul SAFE al Comisiei, preferând „disciplina bugetară” în locul împrumuturilor mutualizate. „Nu există bani gratis,” spune Dick Schoof, premierul interimar.
Merz, elevul nou de la Consiliu
Nou în funcție, cancelarului german Friedrich Merz i-a lipsit doar ghiozdanul pentru a-și etala entuziasmul: „Sunt bucuros să fiu aici. Vreau să contribui personal la discuții.” Scurt, protocolar, dar cu un aer de „prima zi la școală”.
Weber cere o „cyberbrigadă” europeană
Manfred Weber, liderul PPE, duce tema securității într-o direcție concretă: un corp european de apărare cibernetică, gândit ca răspuns la atacurile care nu cunosc granițe. „Trebuie să investim împreună în apărarea UE,” a declarat el în fața presei.
Se încarcă comentariile...
