Interceptări telefonice, sabotaje și un complot de asasinat. Germania, în prima linie a Războiului Rece 2.0. „Suntem ca în anii '50”
0Pe măsură ce continuă războiul fierbinte între Rusia și Ucraina, există temeri că Europa a alunecat într-un nou Război Rece. Găuri descoperite în gardurile unei baze militare.
Un presupus complot de asasinare a celui mai important producător de arme din Germania. Interceptări telefonice ale unei convorbiri la nivel înalt a ofițerilor armatei germane.
Acestea nu sunt povești desprinse dintr-un roman de spionaj din anii 1960, ci evenimente reale petrecute în Germania, anul acesta, notează BBC.
Nu toate aceste evenimente pot fi puse în mod definitiv pe seama Moscovei, dar Germania este în stare de alertă sporită în ceea ce privește posibilele acte de sabotaj rusesc, din cauza sprijinului militar continuu al Berlinului pentru Kiev.
Pe măsură ce continuă războiul fierbinte între Rusia și Ucraina, există temeri că Europa a alunecat într-un nou Război Rece.
„Când ne gândim la Războiul Rece, avem tendința să ne gândim la anii 1970, moment în care regulile jocului erau stabilite și acceptate”, spune Mark Galeotti, membru al Royal United Services Institute (Rusi) și directorul Mayak Intelligence, citat de BBC.
„Într-un fel, suntem ca la începutul Războiului Rece din anii cincizeci și șaizeci, deci o perioadă mult mai crudă.”
Dar cum arată un Război Rece reaprins pentru cea mai mare economie a Europei și pentru o țară care odată a fost tăiată la jumătate de Cortina de Fier?
Cea mai mare bombă a fost lansată chiar luna trecută, când CNN a informat că oficialii americani au avertizat Berlinul despre un presupus complot rusesc de a-l ucide pe directorul executiv al celei mai mari companii de arme din Germania, Rheinmetall.
Kremlinul a negat informațiile, dar ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, care apare ca o figură mai dură față de cancelarul mai ezitant Olaf Scholz, a acuzat Rusia că „a poartă un război hibrid de agresiune”.
Dacă un complot de a-l ucide pe directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, ar fi avut succes, ar fi trimis unde de șoc în Occident.
O gafă de securitate, petrecută la scurt timp, le-a permis spionilor să asculte o conversație extrem de sensibilă între înalți oficiali ai forțelor aeriene germane, difuzată ulterior de televiziunea rusă. A fost un moment de jenă acută pentru Berlin, dat fiind că un general de brigadă din forțele aeriene militare părea chiar să le permită spionilor să asculte apelul, prin faptul că a folosit o linie nesigură. Incidentul, oricât de izolat, a alimentat acuzații că Germania a fost mult timp o „veriga slabă” în cadrul contrainformațiilor europene, din cauza unui sistem fragmentat, federalizat, care este susținut de un accent puternic pe confidențialitatea persoanelor.
Câteva săptămâni mai târziu, doi cetățeni germano-ruși au fost arestați sub suspiciunea că intenționau să saboteze instalațiile militare americane din Bavaria. Annalena Baerbock l-a convocat pe ambasadorul rus pentru a se plânge și a avertizat: „Nu îi vom permite lui Putin să își aducă teroarea în Germania”.
Săptămâna trecută, au fost găsite găuri tăiate în gardurile din jurul instalațiilor de apă care alimentează două baze militare din Renania de Nord-Westfalia, cu îngrijorarea că cineva a căutat să contamineze apa potabilă. Baza forțelor aeriene germane de la Koln-Wahn a fost închisă timp de câteva ore din cauza „valorilor anormale ale apei”. Germania nu este singura țară europeană care este vizată de acte aparente de sabotaj, dar are o mulțime de baze militare americane care au fost înființate în urma celui de-al Doilea Război Mondial.
Moscova vede Germania ca pe o putere mare, dar „slăbită”
Mark Galeotti crede că Moscova vede Germania ca pe o putere mare, dar „slăbită”, ceea ce o face punctul de presiune ideal. Fiecare incident de sabotaj aparent nu poate fi, sub nicio formă, atribuit imediat și sigur Rusiei.
În Franța, activiștii de extremă stângă, nu agenții ruși, au fost acuzați că au vizat rețeaua feroviară de mare viteză a țării în ajunul Jocurilor Olimpice.
Și Germania a avut propria sa istorie extinsă de atacuri ale militanților de extremă stângă.
Faptul că figurile ucrainene sunt acum sub lumina reflectoarelor pentru exploziile Nord Stream a alimentat noi critici din partea aripilor politice familiare din Germania, cu privire la sprijinul guvernului pentru Kiev.
Co-liderul de extremă dreapta Alternative for Deutschland, Alice Weidel, a cerut ca „plățile de ajutor” către Kiev să fie oprite și daunele aduse Nord Stream „facturate” Ucrainei.
AfD se bucură de mult de sprijin în fostul Est comunist, unde dincolo de Berlin este mai probabil să se găsească afecțiune persistentă pentru Rusia și nemulțumire față de principalele partide care, de la reunificare, au dominat politica națională.
Germania își sporește reziliența
Astfel, în timp ce comparațiile cu Războiul Rece planează asupra securității europene, politica acelei perioade a revenit și în Germania într-un mod crud și neașteptat.
În încercarea de a consolida securitatea, guvernul german lucrează la o nouă lege menită să sporească reziliența infrastructurii critice.
Ministrul german de interne, Nancy Faeser, afirmă că trebuie să existe „măsuri de protecție maximă în toate domeniile”.
Operatorii din sectoare critice precum energia, transportul și apa vor trebui să respecte standarde minime de securitate, în conformitate cu legea Kritis Umbrella.
Aceasta este prima lege federală de acest tip din Germania, dar nu a primit încă aprobarea finală, în ciuda tensiunilor crescute din jurul războiului.
Adăugați la asta planurile controversate ca SUA să staționeze rachete cu rază lungă de acțiune în Germania începând cu 2026.
Când a început invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, cancelarul Sholz a promis o „Zeitenwende”, sau un punct de cotitură în politica națională de apărare și securitate.
Însă atât susținătorii, cât și criticii guvernului recunosc că inversarea unor ani de investiții insuficiente în apărare va necesita timp - la fel ca și ajustarea unei mentalități atât de influențate de trecutul întunecat al Germaniei.
Având în vedere evoluțiile recente, există un semn de întrebare cu privire la cât timp are Berlinul la dispoziție.
Mark Galeotti spune că nu este vorba doar de reconstruirea apărării, ci și de modernizarea securității cibernetice și îmbunătățirea contrainformațiilor. „Planificarea securității nu se face pe săptămâni sau luni, ci pe ani”, spune acesta.
Se încarcă comentariile...
