Grecia se vinde ca să scape de FMI

Autorităţile de la Atena vor privatiza peste 20 de companii deţinute total sau parţial de stat şi speră să obţină pe ele cel puţin 2,5 miliarde de euro. Guvernul lui Papandreu a exclus un împrumut de la FMI, preferând să negocieze cu băncile chineze vânzarea de obligaţiuni de stat în valoare de peste 25 de miliarde de euro.

Aflată aproape în incapacitate de plată, Grecia ar face orice pentru a nu apela la un împrumut FMI. Atena ar dori să obţină anul viitor circa 2,5 miliarde de euro din privatizarea a 20 de companii, a anunţat, ieri, ministrul grec de Finanţe, George Papaconstantinou.

Grecia va vinde inclusiv bănci, dar şi furnizori de utilităţi, iar banii vor fi folosiţi pentru a stabiliza finanţele ţării, grav afectate de un deficit de aproape 13% din PIB. Acelaşi ministru de Finanţe a declarat, pentru Reuters, că ţara sa nici nu se gândeşte să apeleze la vreun împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a rezolva problema deficitului. „Cele 2,5 miliarde de euro reprezintă o cifră realistă, dacă ne mişcăm rapid în 2010", a adăugat Papaconstantinou.

Statul elen are participaţii la aproximativ 20 de companii listate la bursă, între care ATEbank, Post Savings Bank sau OTE.

În ultimii şase ani, Grecia a obţinut 8,7 miliarde de euro din vânzarea unor active, dar nu a reuşit să atragă mai mult de 2,1 miliarde de euro din privatizări într-un singur an în această perioadă, potrivit statisticilor guvernului.

Băncile greceşti - retrogradate

După ce au scăzut deja ratingul de ţară al Greciei ca urmare a deficitului uriaş anunţat, agenţiile de rating au „lovit", ieri, din nou, retrogradând două dintre cele mai importante bănci greceşti şi avertizând că economia grecească stă mult mai rău decât se crezuse iniţial.

În ciuda promisiunilor noului guvern socialist al lui George Papandreu că va adopta un regim de austeritate pentru a reduce deficitul, Standard & Poor's a anunţat că schimbă calificativul Eurobank şi al Alphabank (cea de-a doua bancă grecească, respectiv cea de-a treia, ca mărime) de la BBB plus la BBB.

„Previziunile noastre pe termen scurt pentru Grecia au în vedere o deteriorare mai accentuată şi mai rapidă a economiei decât se prevăzuse anterior", se arată în comunicatul Standard & Poor's.

Este de aşteptat ca decizia să ducă la o scădere şi mai accelerată a valorii obligaţiunilor emise de Grecia şi să-i reducă astfel şansele de a apela, în caz de necesitate, la lichidităţi de la Banca Central Europeană (BCE), scrie AFP. Grecia are deja o datorie de 300 de miliarde de euro, de trei ori mai mare decât cea a Germaniei.

Din acest motiv, membrele Eurozonei sunt tot mai îngrijorate în privinţa economiei greceşti. Cancelarul german Angela Merkel a cerut joi „mai multe eforturi" din partea guvernului grec pentru reducerea deficitului public şi a amintit că fiecare ţară membră a Uniunii Europene are răspunderea de a-şi ţine finanţele publice în ordine.

Tensiuni sociale

Mai multe birouri ale Partidului Socialist (la guvernare) au fost atacate, ieri, cu sticle incendiare. Cu o zi înainte, a fost grevă generală în 60 de oraşe, după ce guvernul a anunţat măsuri de austeritate.

Măsuri de austeritate

Premierul Papandreu a anunţat că va tăia 10% din bugetul de asigurări sociale în 2010 şi că va reforma sistemul de pensii. De asemenea, bonusurile bancherilor care lucrează la băncile de stat vor fi „abolite", în timp ce bonusurile bancherilor de la privat vor fi impozitate cu 90%. Şeful guvernului a promis de asemenea taxe mai mari pentru bogaţi, dar şi să lupte împotriva corupţiei şi evaziunii fiscale, problemele care „apasă cel mai tare Grecia".

China, colacul de salvare al Atenei?

Un cumpărător pe care Grecia se poate baza însă este China, care dispune de lichidităţi uriaşe. Cosco, compania de transport maritim controlată de statul chinez, a reuşit să obţină în 2008, din partea statului grec, concesionarea portului celui mai important - Pireu - pe 35 de ani, contra sumei de 3,4 miliarde de euro.

Potrivit cotidianului „Le Monde", grecii s-ar pregăti să permită companiei chineze o a doua investiţie de proporţii în infrastructura grecească. Investiţii de acest fel vor permite accesul chinezilor pe piaţa unică europeană. Grevele organizate de Âdocherii greci, care se temeau că vor urma concedieri masive şi un aflux de produse chinezeşti de slabă calitate nu au afectat decizia guvernului de la Atena.

Pentru a permite un acces şi mai extins pe piaţa grecească, Atena cere însă mai mulţi bani din partea Chinei. Autorităţile de la Atena sunt în discuţii cu băncile chineze pentru a le vinde obligaţiuni în valoare de 25 de miliarde de euro, relatează agenţia americană Dow Jones. Este exact ceea ce fac şi Trezoreriile din Statele Unite şi din Franţa, scrie „Le Figaro". Oricum, Tratatul de la Lisabona interzice statelor membre să îşi „transfere" datoriile unul celuilalt, aşa că soluţia chineză pare pentru moment una din puţine alegeri pe care le poate face Atena pentru a ieşi din impas.

Nu se pune problema să apelăm la sprijinul FMI. Suntem un guvern nou, cu un mandat nou. Vom readuce economia pe linia de plutire, indiferent câte sacrificii va trebui să facem.
George Papandreu
premierul Greciei