Europa începe să realizeze că este singură? Majoritatea statelor membre ale UE susțin că securitatea continentului depinde de apărarea Kievului

Noua Strategie Națională de Securitate a Statelor Unite, publicată pe 4 decembrie, marchează, potrivit unor analiști, o schimbare structurală în relația Washingtonului cu Europa. Documentul consolidează o viziune în care legăturile cu Rusia sunt prioritizate, iar continentul european este fragmentat prin sprijinirea unor forțe naționaliste de extremă dreapta – un scenariu pe care experți îl descriu drept tot mai problematic pentru securitatea europeană, scrie foreignpolicy.com.

Lideri europani în Biorul Oval/FOTO:X

Mult timp, liderii europeni au operat cu presupunerea că președintele Donald Trump este imprevizibil, dar gestionabil. Această percepție, susțin comentatorii, s-a dovedit înșelătoare. De la discursul vicepreședintelui american J.D. Vance la Conferința de Securitate de la München, până la noua strategie de securitate, Casa Albă a articulat o linie consecventă privind Europa – una care, în analiza unor observatori, favorizează apropierea de Moscova și amplifică diviziunile interne ale UE.

În privința războiului din Ucraina, textul notează că președintele Trump a adoptat, în repetate rânduri, poziții convergente cu cele ale Rusiei, inclusiv în contextul unor planuri de pace criticate la nivel european. Eforturile UE de a menține implicarea Washingtonului în sprijinirea Kievului au rămas constante, însă oficiali și analiști avertizează că, din punct de vedere strategic, Europa riscă să se regăsească „singură” între presiunile Moscovei și o administrație americană orientată spre o normalizare accelerată cu Rusia.

Europa, actor marginal

Potrivit acestei analize, obiectivul central al Washingtonului rămâne încheierea conflictului, văzut ca un obstacol în calea relansării relațiilor cu Kremlinul. Această abordare este asociată, de unii comentatori, cu o viziune geopolitică axată pe tranzacționalism și colaborare oportunistă între marile puteri, cu Europa în rol de actor marginal.

Noua strategie menționează puține elemente concrete privind Europa, însă, în opinia experților, transmite un mesaj clar: relația transatlantică, în forma ei tradițională, este în retragere, iar forțele politice de extremă dreapta din Europa sunt percepute drept actori compatibili cu viziunea Washingtonului.

În ciuda încercărilor unor capitale europene de a coopera cu administrația Trump prin diplomație intensă, declarațiile analiștilor avertizează că astfel de gesturi nu sunt suficiente pentru a schimba direcția actuală. În evaluarea acestora, evoluțiile recente arată că Europa nu mai poate conta automat pe umbrela strategică americană.

Totuși, există elemente de continuitate în sprijinul european pentru Ucraina. Majoritatea statelor membre ale UE susțin că securitatea continentului depinde de apărarea Kievului, având în vedere că războiul dus de Rusia este privit ca o amenințare directă la adresa ordinii europene. În plus, Europa deține pârghii esențiale: cele mai multe active rusești înghețate se află sub jurisdicția europeană, iar pachetul principal de asistență economică și militară pentru Ucraina provine tot din partea UE.

Statele Unite rămân însă vitale pentru capacitățile de apărare ale Ucrainei, în special prin furnizarea de informații de securitate și prin rolul în lanțurile de aprovizionare militare occidentale.

Europa are capacitatea de a modela un cadru de securitate sustenabil

În același timp, creșterea investițiilor europene în apărare continuă să ridice întrebări legate de dependența structurală față de armamentul american. Unii comentatori atrag atenția că Europa își reduce vulnerabilitățile pe termen scurt, dar își expune autonomia strategică pe termen lung.

În evaluarea experților, Europa dispune de instrumentele necesare pentru a împiedica prăbușirea Ucrainei și pentru a crea condițiile unei păci durabile. Ceea ce lipsește, notează FP, este o orientare strategică temeinică și voința politică de a acționa cu fermitate.

În acest sens, se sugerează că liderii europeni ar trebui să își consolideze coordonarea, să abordeze direct blocajele interne legate de utilizarea activelor rusești și să mențină un dialog pragmatic cu Washingtonul, subliniind că Europa poate gestiona conflictul din Ucraina atât timp cât fluxurile de informații și facilitățile de achiziție militară rămân deschise.

Deși pacea nu poate fi garantată pe termen scurt, concluzia analizei FP este că Europa are capacitatea de a modela un cadru de securitate sustenabil. Iar dacă diplomația o cere, spun comentatorii, statele europene pot apela în continuare la formule simbolice de recunoaștere pentru a menține deschis canalul de comunicare cu Washingtonul.