Deportări în masă și școli separate pentru refugiați: cum vrea extrema dreaptă din AfD să schimbe Germania

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut 44% din voturi la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și a ajuns pe primul loc, dar nu a reușit să obțină majoritatea absolută. Formațiunea trebuie acum să găsească un partener de coaliție sau să încerce să guverneze ca minoritate. Programul său electoral prevede însă schimbări radicale în domenii precum migrația, educația și cultura.

Ulrich Siegmund, candidatul AfD, încadrat de copreședinții Alice Weidel și Tino Chrupalla Foto: AFP

AfD a obținut un rezultat istoric în Saxonia-Anhalt, situându-se cu mult în fața rivalilor politici. Formațiunea a rămas însă la trei mandate distanță de majoritatea absolută.

În Germania, partidele tradiționale au refuzat până acum să colaboreze cu AfD, menținând așa-numitul „cordon sanitar” împotriva extremei drepte. Situația din Saxonia-Anhalt ar putea testa însă limitele acestei strategii, notează CNN. 

Un posibil partener ar putea fi partidul populist de stânga BSW, care critică, la rândul său, politica Berlinului privind migrația și Ucraina. Liderii AfD încearcă, de asemenea, să atragă facțiuni mai conservatoare din CDU, însă cancelarul Friedrich Merz a exclus categoric orice cooperare cu formațiunea.

Miza este importantă deoarece landurile germane au competențe extinse în domenii precum educația, cultura, poliția și serviciile publice de radiodifuziune.

Deportări și „remigrație”

Una dintre principalele teme ale programului AfD este schimbarea radicală a politicii privind migrația.

Manifestul partidului, care are 258 de pagini, prevede deportarea imediată a migranților aflați ilegal în Germania, extinderea centrelor de detenție și returnarea cetățenilor care nu sunt de origine etnic germană în țările lor de origine. AfD numește această politică „remigrație”.

Formațiunea susține că Saxonia-Anhalt și-a epuizat capacitatea de a primi refugiați, atât din punct de vedere al securității, cât și al identității.

„Oamenii care sunt obligați să părăsească țara trebuie să fie plasați în detenție în vederea deportării sub guvernarea noastră”, a declarat Ulrich Siegmund, candidatul AfD pentru funcția de premier al landului.

Partidul propune inclusiv o „ofensivă de remigrație” împotriva ucrainenilor, susținând că „mari părți ale Ucrainei sunt considerate sigure” și că aceștia ar trebui să se întoarcă în țara lor.

Johannes Kieß, director adjunct al Else-Frenkel-Brunswik Institute pentru cercetarea democrației de la Universitatea din Leipzig, avertizează că politica privind migrația este una dintre zonele în care landul are o marjă de acțiune limitată, din cauza legislației federale.

„M-aș aștepta la multă incertitudine juridică și haos”, a spus Kieß.

AfD susține, de asemenea, oprirea sprijinului acordat Ucrainei și apropierea de Rusia, poziție aflată în contradicție cu politica guvernului federal german.

Școli separate pentru copiii refugiaților

Educația reprezintă un alt domeniu în care AfD promite schimbări majore.

Ulrich Siegmund a anunțat că vrea să reformeze programa școlară și să „dezideologizeze” sistemul de educație. Printre propuneri se află interzicerea arborării steagului Pride în școli și promovarea valorilor germane „tradiționale”.

AfD vrea, de asemenea, ca elevii să studieze mai mult perioadele din istoria Germaniei de dinaintea Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial și să acorde mai puțină atenție trecutului nazist al țării.

Hans-Thomas Tillschneider, responsabilul partidului pentru cultură în Saxonia-Anhalt, a rezumat această abordare prin formula: „Mai mult Bismarck, mai puțin Hitler”.

„Vrem o politică educațională complet nouă, complet diferită. Influența politică asupra copiilor, așa cum o vedem noi – îndoctrinarea politică – nu este treaba școlilor”, a declarat Siegmund.

Manifestul AfD prevede și clase separate pentru copiii refugiaților. Aceștia ar urma să fie învățați separat, inclusiv de alți refugiați, iar programa ar trebui să transmită ideea că șederea lor în Germania este una temporară.

Și copiii cu dizabilități ar urma să fie educați separat, potrivit planurilor formațiunii.

Atac asupra artei considerate „anti-germane”

AfD promite și o schimbare profundă a politicii culturale, sub sloganul unei „noi politici culturale patriotice”.

Partidul susține că instituțiile finanțate de stat trebuie să contribuie mai activ la promovarea identității naționale germane și propune retragerea finanțării pentru ceea ce numește „artă anti-germană”.

Întrebat ce înseamnă această sintagmă, Tillschneider a răspuns: „Arta anti-germană este arta germană care nu vrea să fie germană”. El a dat drept exemplu o reprezentație în care opera unui compozitor german clasic fusese reinterpretată prin prisma „deconstructivismului feminist”.

Artiștii și instituțiile care solicită finanțare publică ar putea fi obligați să semneze un angajament prin care să promită că nu vor manifesta dispreț față de Germania și cultura sa.

Manifestul critică inclusiv importanța acordată de guvernele precedente școlii de artă Bauhaus, pe care AfD o consideră insuficient de reprezentativă pentru identitatea germană.

Criticii formațiunii văd în aceste propuneri asemănări cu atacurile regimului nazist asupra artei moderne.

„AfD atacă Bauhaus folosind exact aceleași cuvinte pe care naziștii le foloseau acum 100 de ani. Și tocmai de aceea democrații, indiferent dacă sunt conservatori sau de stânga, luptă împotriva acestui lucru”, a declarat ministrul Culturii, Wolfram Weimer, pentru Associated Press.

Johannes Kieß consideră că aplicarea politicilor AfD ar putea avea consecințe importante pentru land.

„Saxonia-Anhalt ar deveni rapid mai săracă, atât din punct de vedere material, cât și cultural”, a spus acesta.

Poate fi spart „cordonul sanitar” împotriva AfD?

Succesul electoral din Saxonia-Anhalt readuce în prim-plan una dintre cele mai importante întrebări pentru politica germană: cât timp mai poate rezista „cordonul sanitar” instituit de partidele tradiționale în jurul AfD?

Există voci care susțin că această strategie ar fi contribuit chiar la ascensiunea extremei drepte, întrucât partidul nu a fost nevoit să suporte responsabilitatea directă a guvernării și să demonstreze dacă își poate pune în practică promisiunile.

Pe de altă parte, coalițiile formate fără AfD între partidele tradiționale au devenit tot mai complicate, acestea întâmpinând dificultăți în găsirea unor compromisuri și în luarea deciziilor.

În pofida rezultatului din Saxonia-Anhalt, Friedrich Merz și celelalte formațiuni tradiționale au transmis că nu intenționează să renunțe la această strategie.

„Dacă acest rezultat nu reprezintă un mandat pentru a guverna, atunci ce reprezintă?”, a întrebat Ulrich Siegmund la o conferință de presă. „De aceea, obiectivul nostru este acum să organizăm exact o astfel de majoritate stabilă în zilele și săptămânile următoare. Există mai multe modalități prin care acest lucru s-ar putea întâmpla: fie prin sprijinul, chiar sprijinul deplin, al unui grup parlamentar, fie prin susținerea unor parlamentari individuali.”

Evoluția politică din Saxonia-Anhalt ar putea influența și alte alegeri regionale. În Mecklenburg-Vorpommern, land din nord-estul Germaniei, AfD conduce în prezent în sondaje, cu aproximativ 35% din intențiile de vot.

Un nou rezultat puternic al formațiunii ar putea avea consecințe și la nivel federal, în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare, programate pentru 2029.

Deși AfD a fost înființată abia în 2013, sondajele arată că, dacă alegerile federale ar avea loc în prezent, formațiunea ar putea obține cele mai multe voturi.