De ce Viktor Ianukovici nu poate fi judecat de Curtea Penală Internaţională de la Haga

Cel mai probabil, Ianukovici nu va apărea în faţa Curţii Penale Internaţionale

Parlamentul de la Kiev a decis să sesizeze Curtea Penală Internaţională (CPI) în cazul preşedintelui demis Viktor Ianukovici pentru că ar fi dat ordin să se tragă în protestatarii din Piaţa Independenţei. Cu toate acestea, este foarte puţin probabil ca Ianukovici, pe care nimeni nu l-a mai văzut de sâmbătă, să apară vreodată în faţa tribunalului internaţional.

La prima vedere, Ucraina ar părea să aibă şanse rezonabile pentru a implica Tribunalul Penal Internaţional, chiar dacă nu este CPI, având în vedere că noul guvern poate decide să acorde instanţei internaţionale jurisdicţie asupra cazului, notează jurnaliştii „Foreign Policy”. Tratatul de bază al CPI, Statutul de la Roma, asigură tuturor statelor capacitatea de a da tribunalului jurisdicţie în anumite cazuri, chiar şi fără a deveni membre depline ale CPI. 

Această prevedere a fost folosită în trecut de la Coasta de Fildeş şi de Palestina. O solicitare oficială din partea Ucrainei ar declanşa ceea ce CPI numeşte o „examinare preliminară”. În această etapă, procurorii CPI ar încerca să stabilească dacă au fost comise crime relevante pentru tribunal şi vor decide dacă trebuie pornită o anchetă deplină. 

Aici însă s-ar împotmoli cererea Ucrainei, scriu jurnaliştii FP. CPI are jurisdicţie şi poate interveni numai în cazuri clare: crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid. Având în vedere natura evenimentelor din Ucraina, prima şi ultima categorie sunt cel mai probabil excluse din start: crime de război se pot înfăptui numai când există o stare de conflict armat, iar guvernul ucrainean nu a declarat nici o secundă stare de urgenţă. Genocidul presupune un efort concentrat pentru a distruge, total sau parţial, un grup rasial, religios sau etnic. 

Astfel că singura posibilitate pentru ca Ianukovici să ajungă în faţa Curţii de la Haga este urmărirea sa pentru crime împotriva umanităţii. Dacă procurorii cred că Ianukovici şi apropiaţii săi au ordonat atacuri sistematie asupra civililor, atunci Curtea ar putea delanşa o imvestigaţie completă. 

Chiar şi aşa însă, solicitarea Ucrainei ar mai avea de trecut încă două obstacole. Primul este trecerea pragului de „gravitate”. CPI  a fost înfiinţată pentru a investiga doar cele mai grave crime din lume. Iar o represiune sângeroasă a unor proteste, care s-a soldat cu cel puţin 88 de morţi, ar putea să nu se califice în această categorie, scrie FP. 

Acum câţiva ani, judecătorii CPI au avut păreri împărţite cu privire la cazul Kenyei, unde peste 1.000 de persoane au murit într-o serie de violenţte post-electorale, mai exact dacă acesta se califică pentru a fi judecat de CPI. Au decis până la urmă că da, dar asta arată că pragul este strict, chiar şi când vorbim de un număr mult mai ridicat de victime. 

Al doilea obstacol este doctrina curţii privind „complementaritatea”, care presupune că CPI va investiga doar atunci când instanţele naţionale nu vor sau nu o pot face. Având în vedere nemulţumirea în creştere a poporului faţă de preşedintele demis, mai ales după mediatizarea recentă a stilului opulent de viaţă al acestuia şi al apropiaţilor săi, ucrainenii ar putea insista ca acesta să fie judecat intern. În acest caz, CPI nu se va implica, scrie FP. 

CITEŞTE MAI MULT

Vocea Rusiei: „Ianukovici a trădat din prostie pură. În mod normal, el trebuia să fie deja mort, dar se pare că Dumnezeu îi are în pază pe proşti”. „Este greu să prevezi că un preşedinte de ţară poate fi atât de idiot pentru a-şi trăda întreaga echipă, rudele şi aliaţii, fiind în acelaşi timp suficient de hâtru pentru a scăpa de sub supravegherea consilierilor de încredere”, scrie un jurnalist pe portalul în limba română al organizaţiei media  de stat Vocea Rusiei.

Rusia creează premise pentru intervenţie militară în Ucraina şi oferă cetăţenie locuitorilor din Crimeea: „Dacă vreţi să rămâneţi cu Rusia, vă vom susţine”. După ce 10.000 de oameni au strigat la Sevastopol „Mamă Rusia, salvează-ne de fasciştii de la Kiev”, Moscova a anunţat că va oferi cetăţenie tuturor locuitorilor din Crimeea.

Parlamentul regiunii Crimeea se întruneşte în sesiune extraordinară. Parlamentul regiunii autonome Crimeea se va întruni miercuri, în sesiune extraordinară, pe tema situaţiei de criză din Ucraina, informează site-ul Ukrinform.

Ministrul de Interne al Ucrainei: „Berkut nu mai există”. Autorităţile din Sevastopol cheamă ofiţerii în Crimeea. Ministrul interimar de interne ucrainean Arsen Avakov a anunţat miercuri dizolvarea unităţii de operaţiuni speciale Berkut din cadrul poliţiei ucrainene, principalul pilon în eforturile de reprimare a protestelor care au avut loc trei luni neîncetat în Piaţa Independenţei din Kiev. Imediat, autorităţile din Sevastopol, oraş pro-rus, au invitat membrii trupelor desfiinţate să vină aici.

VIDEO Poliţiştii ucraineni cer iertare în genunchi poporului pentru baia de sânge de la Kiev. Aproximativ 100 de membri ai trupelor de represiune Berkut mobilizate pentru dispersarea mulţimii de protestatari din Piaţa Independenţei din Kiev au îngenuncheat pe o scenă din Liov şi au cerut iertare oamenilor pentru rolul pe care l-au jucat în evenimentele tragice de săptămâna trecută, când cel puţin 88 de persoane şi-au pierdut viaţa în Euromaidan.

Şeful de cabinet al lui Ianukovici a fost împuşcat. Andrei Kliuev, fostul şef de cabinet al preşedintelui demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar fi fost împuşcat, potrivit purtătorului său de cuvânt, transmite Associated Press.

Vitali Kliciko anunţă că va candida la alegerile prezidenţiale din Ucraina. Fostul campion la box Vitalii Kliciko s-a declarat, marţi, candidat la alegerile prezidenţiale anticipate din Ucraina, programate pentru 25 mai, relatează AFP.

Viktor Ianukovici era pregătit să folosească trupe armate pentru a „strivi protestatarii ucraineni”. Preşedintele ucrainenan Viktor Ianukovici era pregătit să mobilizeze mii de soldaţi pentru a „strivi” protestatarii din Euromaidan, înainte de a fi demis, sâmbătă, de parlament, arată o serie de documente găsite de activişti în apropiere de reşedinţa oficială a Lui Ianukovici. Autenticitatea documentelor încă nu poate fi confirmată.

„The Financial Times”: Rusia este pregătită pentru un război în Crimeea Un înalt funcţionar de la Moscova a declarat sub protecţia anonimatului că Rusia este pregătită să lanseze o ofensivă militară în Crimeea, republică autonomă din Ucraina, pentru a interveni în favoarea populaţiei ruse majoritare şi pentru a-şi apăra bazele militare.

De ce o nouă Ucraina este cel mai mare coşmar al Kremlinului: Moldova ar putea fi prima care preia mişcarea Euromaidan. Schimbările fundamentale care se petrec zilele acestea la marginea Rusiei reprezintă cel mai mare coşmar al Kremlinului, notează un specialist în Ucraina. Nu este vorba doar despre extinderea birocraţiei UE atât de aproape de Moscova, ci de ceva de 10 ori mai rău: posibilitatea ca restul statelor aflate încă sub influenţa Moscovei să preia mişcarea Euromaidan. Prima ţară în care s-ar putea întâmpla asta este Moldova.

De ce revoluţia din Kiev ar putea declanţa un tsunami care să înconjoare întreaga Europă.„Haosul din Kiev ar putea declanşa un tsunami care rupe geamandurile Europei de Vest. Este o greşeală să credem că suntem simpli spectatori, de la o distanţă sigură”, scrie istoricul Mark Almond într-o analiză publicată de tabloidul britanic „Daily Mail”. Radicalizarea protestanţilor reprezintă, în opinia lui Almond, cel mai important risc care ar putea transforma un conflict aparent intern într-un război internaţional în toată regula.

FOTO Ucraina: după revoluţie, judecata. Protestatarii târăsc în Euromaidan un presupus lunetist responsabil pentru represiunea sângeroasă. Protestatarii ucraineni din Piaţa Independenţei, scena Euromaidanului în ultimele trei luni, au preluat controlul asupra mai multor clădiri în care au stat săptămâna trecută lunetiştii, responsabili pentru cea mai mare parte a celor aproximativ 100 de morţi înregistraţi într-o singură zi. Manifestanţii au capturat astfel cel puţin un presupus lunetist, pe care l-au târât în Euromaidan, unde l-au pedepsit pentru sângele vărsat.

Cum a devenit „Prinţesa gazului” una dintre cele mai puternice femei din lume. O eroină comparată cu Ioana D`Arc, mâna de fier în mănuşa de catifea care a strangulat corupţia, dar totodată femeia fără apărare în faţa oligarhilor care au nedreptăţit-o. Iulia Timoşenko este unul dintre cei mai marcanţi politicieni ucraineni din perioada post-sovietică. Este „sufletul” Revoluţiei Portocalii din 2004, moment despre care s-a crezut că va marca ruperea definitivă a clasei politice ucrainene de oligarhie şi de Rusia.