Artă, matematică și eficiență: formula comandantului Forțelor Sistemelor Fără Pilot ucrainene pentru înfrângerea Rusiei

Într-un buncăr subteran a cărui locație este ținută secretă, Robert „Madyar” Brovdi urmărește în timp real loviturile lansate de dronele ucrainene asupra forțelor ruse. Pe pereți se succed imagini transmise de aparatele fără pilot, hărți ale frontului și tabele care contabilizează țintele distruse. Fiecare atac este înregistrat, analizat și transformat într-o lecție pentru următoarea operațiune.

Robert „Madyar” Brovdi, șeful Forțelor Sistemelor fără Pilot ucrainene/FOTO:X

La 50 de ani, cu barba încărunțită și o reputație care îl transformă într-una dintre cele mai căutate ținte ale Moscovei, Brovdi conduce Forțele Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei. Deși evită aparițiile publice și mărturisește că nu îi plac interviurile, devine vizibil entuziasmat atunci când discuția ajunge la matematică și la modul în care aceasta poate influența cursul războiului.

„Numerele sunt fundamentul războiului. Totul începe de aici. Cine ignoră acest lucru nu poate conduce jocul, ci doar îl poate urma”, declară el jurnaliștilor de la AFP.

Cunoscut mai ales după indicativul său militar, „Madyar”, Brovdi nu avea nicio experiență militară înainte de invazia rusă din februarie 2022. Om de afaceri prosper în comerțul cu cereale, el s-a oferit voluntar să lupte și a înființat propria unitate de drone – „Păsările lui Madyar” – într-o perioadă în care importanța acestei tehnologii nu era încă pe deplin înțeleasă.

Inițiativa sa a atras rapid atenția armatei ucrainene, iar în iunie 2025 președintele Volodimir Zelenski l-a numit la conducerea Forțelor Sistemelor Fără Pilot.

Parcursul lui Brovdi reflectă una dintre cele mai importante transformări ale armatei ucrainene: utilizarea inovației și a tehnologiei pentru a compensa avantajul numeric și material al Rusiei.

„Am adus cu mine în război sistemul de contabilitate pe care îl foloseam în afaceri“

„Am adus cu mine în război sistemul de contabilitate pe care îl foloseam în afaceri. În locul soiurilor de cereale am introdus tipurile de drone și muniții”, explică el.

Sub coordonarea sa au fost realizate unele dintre cele mai spectaculoase atacuri asupra teritoriului rus. Dronele cu rază lungă de acțiune au lovit rafinării, depozite și obiective militare, afectând infrastructura care susține efortul de război al Kremlinului.

Aceste operațiuni l-au transformat într-o țintă prioritară pentru serviciile și armata rusă, motiv pentru care își desfășoară activitatea din buncăre subterane și își schimbă frecvent locația. Jurnaliștii care au reușit să îi viziteze unul dintre centrele de comandă au fost obligați să respecte măsuri stricte de securitate, inclusiv deplasarea în vehicule cu geamuri complet acoperite.

„Un adversar periculos și profesionist”

Interiorul buncărului combină elemente aparent incompatibile: fragmente de drone distruse și lucrări de artă ucrainene. De aici, Brovdi coordonează unele dintre cele mai performante unități de drone ale armatei ucrainene.

Biroul său, lipsit de ferestre, este animat de apeluri permanente și de schimburi rapide de informații cu echipele care urmăresc ecranele centrului de comandă.

Recent, forțele sale au lansat un atac asupra Sankt Petersburgului chiar în perioada desfășurării principalului forum economic al Rusiei. Alte lovituri au provocat incendii care au ars zile întregi la instalații petroliere aflate la sute de kilometri de linia frontului.

Eficiența acestor operațiuni a atras chiar și recunoașterea unor comentatori militari ruși. Andrei Medvedev, blogger și reporter al presei de stat ruse, îl descria anul trecut drept „un adversar periculos, dedicat și profesionist”. Canalul rusesc Rybar îi atribuia meritul de a fi creat „cea mai eficientă formațiune de acest tip” din armata ucraineană.

Forțele Sistemelor Fără Pilot susțin că sunt responsabile pentru 30–35% din totalul țintelor ruse confirmate ca distruse, deși reprezintă doar aproximativ 2% din efectivele armatei ucrainene.

Strategia lui Brovdi este construită în jurul unei logici simple, dar nemiloase: eliminarea unui număr mai mare de militari ruși decât poate mobiliza Moscova.

Pentru a crește eficiența loviturilor, el se bazează pe analiza datelor colectate de drone. Imaginile care rulează continuu pe monitoare surprind aparate ucrainene urmărind soldați ruși prin câmpuri și păduri, până în momentul impactului.

Arta ca refugiu în timpul războiului

În contrast cu imaginile de luptă afișate pe ecrane, pe pereții buncărului se află lucrări semnate de artiști ucraineni renumiți, inclusiv o natură statică cu flori realizată de Maria Primacenko.

„Arta ne ajută să rămânem conectați la normalitate și să ne desprindem pentru câteva momente de circumstanțele care ne-au adus aici”, spune comandantul.

Înainte de război, Brovdi conducea o fundație culturală în regiunea sa natală, Transcarpatia, în vestul Ucrainei. Astăzi nu se mai poate întoarce acasă din motive de securitate.

„Nu-mi mai pot privi locul preferat de acasă, obiectele familiare, o vază sau priveliștea de la fereastră”, mărturisește el.

Soția sa s-a înrolat la scurt timp după izbucnirea războiului și coordonează serviciul de sprijin pentru militarii unității. În afara ei, doar un cerc foarte restrâns de persoane știe unde se va afla comandantul chiar și cu câteva ore înainte.

Tată a doi copii, Brovdi spune că succesul operațiunilor reprezintă o formă de compensare pentru sacrificiile personale impuse de război.

„Există acel sentiment de satisfacție de moment atunci când iei telecomanda în propriile mâini, vezi rezultatele muncii tale și simți că ai obținut o formă de răzbunare”, afirmă el.