„Cum poţi avea încredere în Rusia?” Lituanienii îngrijoraţi se înrolează în cadrul miliţiei de frontieră

Frontiera dintre Lituania si Belarus FOTO EPA-EFE

Având un vecin ca Rusia la capătul străzii, lituanienii, precum Vytas Grudzinskas, în vârstă de 59 de ani, nu prea au parte de odihnă. „Îi pot vedea cel mai bine pe soldaţi noaptea” , a declarat bărbatul, arătând spre un petic de verdeaţă din spatele grădinii vecinului său. „Au un poligon de tragere acolo, în spatele acelui câmp. După-amiaza, poţi auzi armele”.

Micul oraş Kybartai, unde locuieşte Grudzinskas, se află atât în NATO, cât şi în Uniuniea Europeană, dar şi de-a lungul celei mai sensibile frontiere din lume - coridorul Suwalki. Această porţiune de teren, cu o lăţime de aproximativ 100 de kilometri, este situată între Kaliningrad, bolta baltică a Rusiei, puternic fortificată şi înarmată nuclear, şi aliatul său, Belarus. Această trecere - văzută de mulţi analişti ca un punct slab în cadrul NATO - este prinsă între trupele Kremlinului. Teama este că, dacă Ucraina ar cădea, Rusia ar avansa prin ea, putând izola statele baltice în doar câteva zile, informează CNN. 

Cicatricile ocupaţiei sovietice sunt adânci în această parte a Europei. Zeci de mii de lituanieni au fost deportaţi cu forţa de sovietici în lagărele din Siberia în anii 1940 şi 1950. Aproape 30.000 de prizonieri lituanieni au pierit în lagărele de muncă forţată.

„Tatăl meu a fost trimis la Sakhalin, în vestul îndepărtat al Rusiei, timp de 15 ani”, a spus Grudzinskas. „A mâncat iarbă în primul an pentru a supravieţui”.

Aşadar, când Rusia a anexat Crimeea în 2014, Grudzinskas s-a alăturat miliţiei voluntare lituaniene, ce are o vechime de un secol. Atfel, puşcaşii şi-au luat armele în propria curte.

Asta înseamnă că el este prima linie de apărare în cazul în care trupele Kremlinului, staţionate la 60 de metri distanţă de enclava rusă, pun piciorul pe un teritoriu NATO.

„Cum poţi avea încredere în Rusia? Cu istoria noastră?”, a întrebat el.

„Bineînţeles, sunt speriat. Cum aş putea să nu fiu?”, a adăugat el. „Familia mea este aici. Am construit această casă cu mâinile mele”.

Miliţia Puşcaşilor, veche de 103 ani, a înregistrat o creştere a numărului de membri de când Rusia a invadat Ucraina în februarie, potrivit comandantului acesteia.

În prezent, există aproximativ 12.000 de membri voluntari, a declarat Egidijus Papeckys, comandantul Comandamentului Regional 4 al Puşcaşilor. Iar acest număr creşte în fiecare lună de zece ori, a spus el.

Din primele zile ale războiului din Ucraina, numărul de noi recruţi care caută să se alăture în fiecare lună a crescut de la 10-12 la peste 100.

La sediul său din oraşul Marijampole, în inima coridorului Suwalki, Papeckys arată o parte din arsenalul de care dispune unitatea sa, inclusiv puşti de asalt, pistoale şi lansatoare de grenade.

De asemenea, bărbatul de 51 de ani este disperat să evite o revenire la regimul rusesc. 

„Ne amintim de ocupaţia sovietică şi nu ne place să mai fim ocupaţi. Suntem oameni liberi”, a declarat Papeckys.

La o ceremonie de depunere a jurământului organizată cu ocazia celei de-a 103-a aniversări a Puşcaşilor în oraşul vecin Kalvarija, noul membru Karolis Baranauskas spune că a fost întotdeauna interesat de organizaţie, dar că războiul din Ucraina l-a îndemnat la fapte. Deşi s-a născut în 1990, anul în care Lituania a devenit independentă de Uniunea Sovietică, el spune că „fiecare lituanian ştie că Rusia este o ameninţare. Evenimentele recente dovedesc acest lucru”.

NATO şi-a revizuit radical planul de apărare pentru această zonă

Pentru a proteja mai bine ţările baltice, NATO şi-a revizuit radical planul de apărare în această parte a lumii, anunţând că îşi va spori prezenţa în regiune suficient de mult pentru a respinge orice atac în timp real, decât să trimită trupe pentru a recuceri un teritoriu după ce acesta a fost cucerit.

Acest lucru presupune mii de soldaţi în plus, pe care Lituania ar dori să îi vadă în permanenţă în jurul graniţelor cu Belarus şi Rusia.

Ministrul adjunct al apărării, Margiris Abukevicius, recunoaşte că ar putea dura doi ani pentru ca astfel de trupe să fie instalate. Dar acesta spune că este nevoie de o îmbunătăţire substanţială a capacităţilor militare în jurul Suwalki şi în alte părţi. Culoarul, cunoscut şi sub numele de Suwalki Gap, a fost întotdeauna un motiv de îngrijorare, potrivit lui Abukevicius. Este considerat a fi un „punct slab” de către ţările baltice şi NATO.

„În situaţia actuală, înţelegem mult mai clar vulnerabilitatea", a declarat el pentru CNN într-un interviu acordat marţi la Ministerul Apărării din Vilnius, capitala ţării.

„Cred că NATO înţelege acest lucru şi ia decizii”, a mai spus el. „Sper cu adevărat că summitul NATO va da un răspuns foarte puternic şi o direcţie foarte clară către care ar trebui să se îndrepte adaptarea pe termen lung a alianţei”.

În acelaşi timp, Lituania spune că a respins atacurile cibernetice ruseşti asupra instituţiilor sale din ultimele zile, în urma deciziei de săptămâna trecută de a bloca transportul cu trenul în Kaliningrad a unor bunuri precum cereale şi oţel - care fac obiectul sancţiunilor UE. Deşi atacurile cibernetice ale hackerilor ruşi sunt relativ frecvente în Lituania, Abukevicius spune că această blocadă a fost „punctul de declanşare”.

„Observăm o creştere a activităţii cibernetice la nivelul instituţiilor de stat împotriva unor operatori critici - în special în domeniul transporturilor şi al mass-media”, a declarat Abukevicius.

În timpul antrenamentelor la un poligon de tragere din Marijampole, Grudzinskas şi alţi membri ai unităţii lui Papeckys  trag cu puştile de asalt la ţintă, la fel cum fac adesea soldaţii ruşi din spatele străzii lui Grudzinskas.

Împuşcăturile lor spulberă momentan liniştea, dar pentru moment pacea fragilă se menţine.