Criza se resimte din ce în ce mai mult

Criza îi afectează pe imigranţii est-europeni, polonezii din Irlanda încep să se întoarcă în ţară

Numeroşi muncitori din ţările din Europa Centrală şi de Est, veniţi în Irlanda pentru a profita de boomul economic din anii '90, încep să se întoarcă în ţările de origine pe fondul crizei financiare, relatează AFP, citată de NewsIn.

"Este greu acum", mărturiseşte Mariusz, un angajat polonez din sectorul construcţiilor, din Dublin. Mariusz Makula, în vârstă de 27 de ani, originar din Cracovia, lucrează pe un şantier de renovare a unui magazin de pe strada Grafton, în centrul comercial al Dublinului. La fel ca alte mii de angajaţi din industria construcţiilor, el a venit în Irlanda pentru a profita de creşterea economică a "Tigrului Celtic", după ce Dublinul a aderat la UE, în 2004. Dar în ultimul timp i-a fost greu să îşi găsească de lucru mai mult de câteva zile pe săptămână, după spargerea bulei imobiliare în Irlanda şi după declararea oficială a stării de recesiune, pentru prima dată după 1983.

Mulţi muncitori polonezi se întorc în ţările lor de origine sau se îndreaptă către alte state europene. Mariusz, cu casca pe cap şi cu vesta fosforescentă, recunoaşte că în curând s-ar putea înscrie în acest curent, după patru ani petrecuţi în Irlanda. "Da, mă gândesc la acest lucru", a declarat el.

Puţin mai încolo, un alt constructor polonez zugrăveşte aceeaşi imagine: "Mie îmi merge bine, dar dacă mergeţi în magazinele poloneze, numărul clienţilor de acolo este foarte mic", a spus Michael, în vârstă de 24 de ani, care lucrează la construirea unui complex de centre comerciale şi birouri. "Mulţi oameni se întorc în Polonia", a subliniat el, în timp ce bea o cafea.

Macaralele pot fi văzute în continuare în Dublin - unde au apărut complexe ultramoderne în timpul boomului din anii '90 - dar multe dintre ele stau nemişcate, deoarece criza financiară a afectat investiţiile. Aproximativ 30.000 de locuri de muncă din industria construcţiilor au fost desfiinţate anul trecut, potrivit Federaţiei Industriei de Construcţii.

Oficial, peste 60.000 de polonezi se află în Irlanda, majoritatea lucrând în acest sector, dar în realitate numărul acestora ar putea atinge 250.000 de persoane.

Datele oficiale date publicităţii joi au evidenţial faptul că numeroşi polonezi preferă să rămână în Irlanda, unde primesc ajutor de şomaj, în speranţa de a găsi un nou loc de muncă. Luna trecută, imigranţii reprezentau 17% dintre cei care au primit ajutor de şomaj.

Micii proprietari spanioli, loviţi în plin de creşterea ratelor la casele cumpărate

Micii proprietari spanioli, care au făcut credite pe 20-30 de ani pentru a-şi cumpăra un apartament, sunt loviţi în plin de criza financiară, care a determinat creşterea ratelor lor lunare, relatează AFP.

"Dacă va continua situaţia asta, va trebui în cele din urmă să vând sau să fac cadou băncii apartamentul", spune Francisco Gonzalez, paznic de imobile la Madrid, care are acum două locuri de muncă pentru a-şi putea acoperi rata la apartament şi cheltuielile.

În atmosfera de optimism a boomului economic spaniol, el şi soţia lui originară din Mexic au cumpărat în 2005 un apartament de 40 de metri pătraţi în vestul Madridului, contractând o ipotecă cu dobândă variabilă, ca 90% dintre cei care îşi cumpără case în Spania. Cuplul are de plătit un împrumut de 215.000 euro pe 30 de ani şi şi-a văzut ratele crescând de la 840 de euro la 1.300 în ultimii trei ani.

Vinovatul pentru acest "cataclism" este Euribor, o cotaţie zilnica a dobânzilor pentru mişcările de capital interbancar pe piaţa monetară din Zona euro, care influenţează direct ratele dobânzii la creditele pentru persoane fizice. Euribor nu încetează să crească, în plină criză financiară, şi a devenit sperietoarea a numeroşi mici proprietari spanioli, precum Francisco, care face eforturi mari să-şi poată plăti ratele la casă. Indicele a urcat de la 2,2% în septembrie la 5% în prezent, şi bate toate recordurile de câteva luni. Traiectoria sa o urmează pe cea a dobânzii de referinţă a Băncii Centrale Europene (BCE), ridicată constant în ultimii ani, pentru a preveni o supraîncălzire inflaţionistă. Euribor creşte însă mai repede decât dobânda BCE, pe o piaţă interbancară secătuită de criza financiară.

Criza financiară americană a părut îndepărtată de Moscova, dar antreprenorii ruşi au fost afectaţi

Văzută din Rusia, furtuna financiară americană a părut îndepărtată, iar petrodolarii Guvernului foarte siguri: dar, pe fondul războiului din Georgia, economia rusă a avut de suferit în luna septembrie, destabilizând antreprenorii şi persoanele cu economii în bănci, comentează AFP.

Criza nu are, pentru moment, nimic în comun cu dezastrul din anul 1998, iar autorităţile ruse au reacţionat destul de bine la ceea ce premierul Vladimir Putin a calificat săptămâna aceasta drept "infecţie" provenind din Statele Unite.

Dar pe măsură ce Bursa a înregistrat scădere după scădere (a pierdut 27% în luna septembrie şi 42% de la începutul războiului din Georgia, din 7 august), iar sistemul bancar era afectat de teamă, îngrijorarea a devenit mai palpabilă, iar pagubele mai concrete.

"Din cauza acestei crize am pierdut 300.000 de ruble (8.400 de euro), adică aproape 40% din ceea ce reuşisem să economisesc în cursul ultimilor ani", spune Iuri, în vârstă de 37 de ani, informatician la o companie mare de telefonie mobilă.

"În viitor voi fi prudent şi mă voi gândi de două  ori înainte să investesc din nou. Nu îmi voi mai asuma riscuri. Sincer vorbind, nu credeam că situaţia americană, care părea atât de departe, putea afecta Rusia", a mărturisit el, precizând că şi-a "pierdut încrederea în instrumentele bursiere şi ale pieţei financiare".

În Franţa, ghişeele băncilor sunt asaltate de întrebări, dar nu şi de retrageri de fonduri

Criza financiară a generat în Franţa un val de cereri de informaţii la ghişeele băncilor, din partea clienţilor, dar nu s-au înregistrat retrageri masive de fonduri, potrivit instituţiilor financiare şi sindicatelor, citate de AFP.

"Nu se înregistrează nici panică, nici retrageri semnificative, problema este mai degrabă lipsa unor răspunsuri la întrebările clienţilor, chiar dacă unele bănci au o politică de informare foarte clară", a explicat un lider al sindicatului CFDT, al băncilor populare din nordul ţării. "Întrebarea care este adresată tot timpul se referă la plafonul de garantare a depozitelor, care este în valoare de 70.000 de euro", a adăugat el.

În cazul falimentelor bancare, o lege franceză datând din 1999 protejează economiile în limita a 70.000 de euro. În aceste condiţii, "peste 92% dintre cei care au depozite sunt acoperiţi integral", a dat asigurări preşedintele fondului de garanatre a depozitelor, Charles Cornut. Dar acest fond, care a primit la sfârşitul anului 2006 1,7 miliarde de euro, nu va putea să le ofere banii câtorva sute de mii de depunători şi va fi nevoit să se împrumute, a adăugat Cornut.