Criza din Grecia:Liderii din zona euro aşteaptă, joi, propunerile de reformă ale Atenei

Liderii din zona euro aşteaptă, joi, până la miezul nopţii, propunerile de reformă ale guvernului condus de premierul elen Alexis Tsipras. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat că este tot mai greu de găsit o soluţie pentru criza din Grecia.

Autorităţile din Grecia trebuie să prezinte până vineri un program de reforme care să permită un acord cu creditorii internaţionali, pentru reluarea finanţării ţării, duminică urmând să aibă loc un nou summit european.

Grecia a cerut miercuri, în mod oficial, un plan de salvare pe o perioadă de trei ani din fondul de salvare al zonei euro şi a promis că va începe să implementeze unele dintre reformele solicitate de către creditori începând de săptămâna viitoare.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat miercuri seara, la câteva ore după ce instituţia a menţinut blocarea finanţării băncilor elene la nivelul de circa 89 de miliarde de euro, că este tot mai greu de găsit o soluţie pentru criza din Grecia, relatează Bloomberg.

Întrebat de jurnalişti dacă va reuşi să închidă dosarul Grecia, a spus că este foarte dificil.

„Nu ştiu. De această dată este foarte dificil“, a spus Draghi. Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze informaţiile.

Remarcile lui Draghi scot în evidenţă impasul cu care se confruntă liderii din zona euro, care aşteaptă propunerile de reformă ale guvernului condus de premierul elen Alexis Tsipras, înainte de termenul limită care expiră joi la miezul nopţii.

BCE a îngheţat asistenţa de urgenţă acordată băncilor greceşti

În lipsa unui program de reforme credibil din partea autorităţilor de la Atena, Draghi şi colegii săi din consiliul guvernatorilor BCE nu au mai mărit asistenţa de urgenţă acordată băncilor din Grecia, în prezent de aproape 89 de miliarde de euro.

Şeful băncii centrale germane, Jens Weidmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, a afirmat joi că instituţia trebuie să blocheze în continuare împrumuturile de urgenţă destinate băncilor elene, iar măsurile de control al capitalului să fie menţinute până când autorităţile din Grecia vor ajunge la un acord cu creditorii.

Weidmann a mai spus că orice fel de asistenţă pe termen scurt destinată Greciei trebuie să vină din partea guvernelor şi nu a băncilor centrale.

Oficiali din zona euro au discutat neoficial un aranjament prin care BCE să menţină lichidităţile pentru băncile elene, în schimbul unor garanţii pentru împrumuturi, potrivit unor persoane aproapiate discuţiilor.

Cu sau fără acord, unele bănci greceşti ar putea avea probleme

Unele banci greceşti ar putea fi închise şi preluate de alte instituţii bancare rivale, mai puternice, ca parte a unui amplu program de restructurare a acestui sector, scrie Reuters.

Chiar dacă guvernul grec obţine un nou împrumut, sau nu, unele dintre băncile elene, profund afectate de haosul politic şi economic, ar putea fi închise şi preluate de rivali mai puternici, au declarat oficiali europeni sub anonimat, pentru Reuters.

Un oficial european a spus că patru mari bănci ale Greciei - Banca Naţională a Greciei, Eurobank, Piraeus şi Alpha Bank - ar putea fi reduse la doar două, o mişcare ce s-ar confrunta cu o rezistenţă acerba la Atena.

Alt oficial de la Bruxelles a precizat că, deşi fuziunea băncilor este necesară, acest lucru s-ar putea întâmpla treptat, în timp. Băncile din Grecia vor rămâne închise până luni, iar limita de retragere a cel mult 60 de euro pe zi de la bancomate rămâe în vigoare. 

Bulgaria a trecut sub control subsidiarele băncilor greceşti

Subsidiarele din Bulgaria ale băncilor greceşti sunt „sub control“ pentru a evita transferul de fonduri spre Grecia, a declarat, joi, ministrul bulgar al Economiei, Bozhidar Lukarski, citat  de agenţia bulgară BGNES.
 

„În acest moment nu există turbulenţe în sistemul bancar. Băncile greceşti sunt sub control, astfel că resursele financiare nu pot fi trimise în Grecia“, a declarat Lukarski, care nu a oferit detalii cu privire la controalele la care sunt supuse băncile greceşti.

Primele patru mari bănci greceşti (Piraeus Bank, Eurobank Ergasias, National Bank of Greece şi Alpha Bank) controlează aproximativ 28% din activele bancare din Bulgaria.

Săptămâna trecută, Bloomberg a informat că Banca Centrală Europeană va acorda sprijin Bulgariei şi este gata să ajute şi alte ţări din regiune să evite riscul extinderii crizei din Grecia. Potrivit unor surse interne, BCE va oferi Bulgariei acces la operaţiunile sale de refinanţare şi, de asemenea, va oferi euro pentru sistemul bancar bulgar în schimbul unor garanţii eligibile.

Lagarde: Grecia are nevoie de restructurarea datoriilor, dar nu va primi tratament special

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a reiterat miercuri că Grecia are nevoie de restructurarea datoriilor, în cadrul acordului de salvare, dar a avertizat că Atena nu va primi tratament special, în condiţiile în care Guvernul vrea să amâne plata datoriilor către instituţia financiară.

"Restructurarea datoriilor este necesară în cazul particular al Greciei, pentru a fi sustenabile", a afirmat Lagarde la un eveniment de la Brookings Institution, relatează MarketWatch.

Chiar dacă Lagarde a reiterat astfel o analiză făcută de FMI săptămâna trecută, faptul scoate în evidenţă presiunile în creştere exercitate de FMI, Statele Unite şi alte părţi, ca Germania să permită restructurarea datoriilor elene,în cadrul acordului de susţinere financiară.

Germania se opune restructurării datoriilor Greciei, dar marţi nu a exclus discutarea unei posibile extinderi a termenelor de rambursare. În pofida apelului pentru restructurare, Lagarde a avertizat autorităţile de la Atena să nu creadă că criza din Grecia este tratată ca un caz unic.

Oficialii eleni au solicitat FMI amânarea plăţii datoriilor, pe fondul deficitului major de lichidităţi. „FMI trebuie să respecte regulile, nu să le încalce. Nu poate exista un tratament special“, a spus Lagarde.

Merkel: O reducere a datoriei Greciei este „în afara discuţiei“

Cancelarul german Angela Merkel şi-a reiterat joi, la Sarajevo, opoziţia faţă de o „reducere“ a datoriei greceşti, în condiţiile în care Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat din contră, miercuri, că o restructurare a datoriei Atenei este „necesară“, informează AFP.

„Am spus că o reducere în sens clasic (a datoriei) este, pentru mine, în afara discuţiei. Iar aceasta nu s-a schimbat de alaltăieri (marţi, de la summitul zonei euro de la Bruxelles) până astăzi“, a spus în timpul unei conferinţe de presă cancelarul federal german, aflat într-un turneu diplomatic în Balcani.

Atena, care are timp până la orele 22.00 GMT (24.00 ora locală) să prezinte planul său de reformă, cere o reducere a datoriei Greciei, care se ridică în prezent la 320 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 180% din PIB-ul ţării.

„În 2012, ne-am ocupat deja de sustenabilitatea datoriei, am decis deja amânări, am decalat deja până în 2020 rambursarea creditelor din fondul de salvgardare al zonei euro“, a amintit Angela Merkel.

Atena a depus, miercuri, o nouă cerere pentru ajutor, însă „nu sunt în măsură la ora actuala să spun ce înseamnă aceasta, nici dacă programul este suficient, nici ce va rezulta din aceasta în ceea ce priveşte sustenabilitatea datoriei“ Greciei, a subliniat şefa executivului de la Berlin.