Candidaţi la CE care au avut legături cu regimul comunist

Mai mulţi nominalizaţi pentru noul Executiv european se află într-o situaţie stânjenitoare din cauza asocierilor din trecut cu comunismul, printre ei numărându-se Catherine Ashton, propusă pentru a conduce diplomaţia UE, sau nominalizatul Ungariei, scrie cotidianul EU Observer.

După ce dreapta din PE a spus că va lua o poziţie dură asupra acestei chestiuni la viitoarele audieri, unii dintre cei nominalizaţi pentru noul Executiv european s-ar putea afla într-o situaţie stânjenitoare din cauza asocierilor din trecut cu comuniştii.

PPE,  cel mai mare grup din PE, declara săptămâna trecută că cei nominalizaţi nu trebuie, în nicio circumstanţă, să fi fost asociaţi cu regimuri represive şi nu este permis să fi participat la guverne sau mişcări politice nedemocratice. Potrivit declaraţiei, PPE va încerca să împiedice foştii comunişti sau simpatizanţi ai comuniştilor să se alăture Executivului UE.

Europarlamentarii de centru-dreapta au susţinut că nu vor începe o vânătoare în legătură cu experienţele din trecut ale candidaţilor CE.

Jose Manuel Barroso, preşedintele CE, fiind la un moment dat pro-Mao şi liderul Partidului Comunist din Portugalia.

Catherine Ashton, propusă ca şef al diplomaţiei UE, a fost în anii '70 şi '80 membră a organizaţiei neguvernamentale "Campania pentru dezarmare nucleară", a devenit trezorierul ei în 1980 şi a reprezentat grupul la reuniunile Partidului Comunist. Ashton a fost obligată să se apere de acuzaţiile potrivit cărora Kremlinul ar fi făcut donaţii acestei Campanii pentru Dezarmare nucleară.

În timpul în care a fost în Campanie, nu a vizitat URSS. Nu a avut niciun contact cu URSS şi nu a acceptat bani de la surse sovietice, a spus purtătorul ei de cuvânt Lutz Guellner, pentru EU Observer.

Laszlo Andor, nominalizatul Ungariei, a fost un socialist antistalinist, şi, potrivit unui diplomat ungar, a fost la un moment dat apropiat de Partidul Comunist ungar, dar nu a fost niciodată membru. Economist şi membru în conducerea Băncii europene pentru Dezvoltare şi reconstrucţie, în prezent, el rămâne un politician de stânga şi editorul unui ziar pe care cotidianul de dreapta HetiVelasz îl descrie ca "neomarxist", dar despre care diplomaţii ungari spun că este mai mult ca Le Monde Diplomatique, un ziar francez de stânga.

Stefan Fuele, nominalizatul Cehiei, în prezent, ministrul pentru afaceri europene al ţării sale, a fost membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia, ca şi nominalizatul Slovaciei şi actualul ei comisar, Maros Sefcovic. Cei doi au studiat la Institutul pentru Relaţii internaţionale din Moscova, şcoala diplomatică a Ministerului rus de Externe. În perioada URSS, primirea la această şcoală era rezervată copiilor membrilor de partid "şi cadrelor aprobate". Presa cehă a scris că această şcoală a fost un incubator al KGB. Comentatorii cehi şi slovaci spun însă că Fuele şi Sefcovic s-au alăturat comuniştilor pentru că doreau să devină diplomaţi.

Maria Damanakli, nominalizata Greciei, a fost membră a tineretului comunist în perioada studenţiei, în anii '70, şi a participat la revolta studenţească împotriva juntei militare. Ea a fost arestată şi torturată de regim. Din 1977 până în 1993 a fost parlamentar pentru Partidul Comunist şi apoi pentru Synaspismos, un partid de extremă-stângă.

Siim Kallas, candidatul Estoniei şi actualul comisar antifraudă, a fost membru al Partidului Comunist al URSS din 1972 până în 1990. Însă el a devenit premier în 2002, instalând apoi oficiali anti-Kremlin în posturi-cheie în echipa sa din Bruxelles.