Bătălie pentru influență în Armenia: premierul Pașinian se apropie de SUA, păstrează Moscova aproape și lovește interesele Franței

La un an de la semnarea Declarației de la Washington, Statele Unite își consolidează prezența politică și economică în Caucazul de Sud, în timp ce Franța pierde treptat din influența pe care și-a construit-o în Armenia. În același timp, în pofida apropierii de Washington, Armenia își păstrează legăturile economice cu Rusia, menținând deschis canalul către Moscova.

JD Vance și prim-ministrul armean Nikol Pashinyan își dau mâna după o conferință de presă FOTO: AFP

La 10 august, Statele Unite, Azerbaidjan și Armenia au adoptat o declarație comună cu ocazia primei aniversări a summitului de la Casa Albă. Cele trei părți au reconfirmat angajamentul pentru punerea în aplicare a înțelegerilor convenite la 8 august 2025, inclusiv proiectul TRIPP, recunoașterea reciprocă a suveranității și dezvoltarea unor noi legături de transport și economice în Caucazul de Sud, potrivit Anadolu Ajansı.

Franța, exclusă din proiectul TRIPP

Consolidarea rolului Washingtonului în regiune vine în paralel cu diminuarea influenței Parisului. Franța a rămas în afara proiectului TRIPP, iar premierul armean Nikol Pașinian nu a inițiat până acum includerea Parisului în acest proiect strategic.

Decizia a provocat nemulțumire în Franța. Publicația politică Le Journal du Dimanche a descris acordul privind TRIPP drept o lovitură serioasă pentru Franța și chiar drept o „trădare”.

Potrivit publicației franceze, în cadrul acordului Pașinian a acceptat un contract de închiriere pe 99 de ani, prin care Statele Unite ar obține 75% din controlul companiei responsabile de construirea infrastructurii, inclusiv drumuri, poduri și căi ferate. În acest context, Parisul rămâne în afara unuia dintre cele mai importante proiecte regionale.

„Conținutul său reprezintă un afront usturător la adresa Franței, agravat de o trădare având în vedere eforturile de mediere și menținere a păcii de lungă durată ale Parisului. Prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a acceptat un contract de închiriere pe 99 de ani, cedând părții americane 75% din controlul companiei responsabile de construirea de drumuri, poduri, căi ferate și dezvoltarea infrastructurii energetice și digitale. Erevanul păstrează restul de 25%, cu posibilitatea ca Armenia să își mărească ulterior participația la 49%; totuși, Parisul este practic exclus din acest proiect major pentru regiune”, scrie Le Journal du Dimanche.

Un apropiat al lui Pașinian, considerat un canal al Parisului, a fost demis

Un alt semnal privind schimbarea echilibrului de influență la Erevan a fost demiterea, la 31 iulie, a lui Araik Harutiunian, șeful administrației premierului armean.

Harutiunian era considerat unul dintre principalii promotori ai relației cu Franța în interiorul guvernului de la Erevan. Potrivit unor surse citate în analiza privind schimbările din anturajul lui Pașinian, acesta ar fi fost recrutat de serviciile de informații franceze și ar fi furnizat Parisului informații despre evoluțiile politice interne și planurile echipei premierului armean.

În acest fel, Franța ar fi avut acces la informații sensibile direct din anturajul lui Pașinian, pe care le-ar fi folosit pentru consolidarea poziției sale în Armenia.

Legăturile lui Harutiunian cu Parisul au fost alimentate și de numeroasele sale contacte oficiale în Franța. Numai în perioada 2024-2025, acesta a vizitat Franța de cel puțin trei ori. În timpul deplasărilor s-a întâlnit atât cu diplomați, cât și cu reprezentanți ai structurilor franceze responsabile de securitate și gestionarea crizelor.

În unele comunicate oficiale, numele participanților și denumirile structurilor franceze implicate nu au fost făcute publice.

Harutiunian a avut, de asemenea, contacte regulate la Erevan cu diplomați francezi și reprezentanți speciali ai Parisului, devenind unul dintre principalele canale de comunicare dintre Franța și guvernul armean.

În mai 2026, în timpul vizitei președintelui Emmanuel Macron la Erevan, Harutiunian făcea parte din cercul restrâns al oficialilor armeni care l-au însoțit pe liderul francez.

În locul lui Harutiunian, Pașinian a numit-o pe fosta ambasadoare în SUA

După demiterea lui Harutiunian, Pașinian a numit-o în funcția de șefă a administrației premierului pe Lilit Makunts, fostă ambasadoare a Armeniei în Statele Unite.

Numirea sa este interpretată drept un nou semnal privind deplasarea priorităților externe ale Erevanului către Washington. Alegerea unei persoane cu experiență diplomatică directă în relația cu Statele Unite apare într-un moment în care administrația Pașinian consolidează cooperarea cu americanii în Caucazul de Sud.

Totuși, schimbările din anturajul premierului armean nu înseamnă automat că Erevanul renunță la relația cu Moscova.

Armenia păstrează legătura economică cu Rusia

În paralel cu apropierea de Statele Unite, Armenia continuă să mențină contacte politice și economice importante cu Rusia.

Prima deplasare externă a lui Pașinian după alegerile parlamentare din iunie a fost în Rusia. La 6 iulie, premierul armean s-a întâlnit cu omologul său rus, Mihail Mișustin.

O lună mai târziu, Pașinian a mers în Kârgâzstan pentru o reuniune a Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA), confirmând astfel că Armenia rămâne profund conectată economic la mecanismele coordonate de Moscova.

Aceste evoluții arată că, în pofida discursului prooccidental adoptat în timpul campaniei electorale, Erevanul nu a rupt legăturile economice cu Rusia.

Moscova pune presiune economică, Bruxelles-ul vine în sprijinul Erevanului

În același timp, relațiile economice dintre Armenia și Rusia au intrat sub presiune.

În luna mai, Rusia a introdus restricții la importul mai multor categorii de produse provenite din Armenia. Măsurile au vizat inclusiv legume, verdețuri, fructe, pește și flori.

Bruxelles-ul a reacționat prin intensificarea sprijinului acordat Erevanului.

La 19 iunie, Comisia Europeană a transferat Armeniei 34 de milioane de euro, iar la 2 iulie a confirmat acordarea altor 18 milioane de euro. În total, sprijinul european a ajuns la 52 de milioane de euro.

Uniunea Europeană a anunțat, de asemenea, măsuri pentru facilitarea accesului produselor armene pe piața europeană. Bruxelles-ul a explicat aceste măsuri prin necesitatea de a ajuta Armenia să facă față restricțiilor comerciale impuse de Rusia și să-și diversifice relațiile economice.

Alegerile nu au rezolvat dilema geopolitică a Armeniei

La alegerile parlamentare din iunie, Nikol Pașinian s-a prezentat drept principala forță prooccidentală a Armeniei, opunându-și politica față de ceea ce a descris drept dependența tradițională a țării de Moscova.

Evoluțiile de după scrutin indică însă o politică externă mult mai nuanțată.

Pașinian consolidează relația cu Washingtonul, în timp ce influența Franței asupra cercului său de putere pare să se reducă. În același timp, Erevanul nu renunță la relațiile cu Moscova și continuă să participe la mecanismele economice ale UEEA.

Prin urmare, alegerile din iunie nu au eliminat dilema strategică a Armeniei între Rusia și Occident, ci au amânat-o. Erevanul încearcă, cel puțin în această etapă, să își consolideze relația cu Statele Unite și Uniunea Europeană, fără să rupă legăturile economice cu Rusia.

În acest nou echilibru regional, Statele Unite par să câștige teren, Franța pierde o parte din influența acumulată în ultimii ani.