Atentate teroriste în Paris. UE pregăteşte întărirea controalelor paşapoartelor europenilor care intră şi ies din Schengen

După atentatele teroriste de la Paris, Uniunea Europeană are în plan întărirea controalelor la frontierele externe, prin efectuarea unor verificări mai amănunţite asupra propriilor cetăţeni, ca şi a celor proveniţi din state terţe, transmite DPA, citând proiectul de document ce va fi discutat vineri la reuniunea de urgenţă a miniştrilor de interne din cele 28 de state membre.

 Franţa va cere Uniunii Europene să impună un control sistematic al paşapoartelor cetăţenilor europeni care intră şi ies din spaţiul Schengen, cu scopul de a complica întoarcerea în Europa a jihadiştilor europeni plecaţi în Siria, relatează Reuters.

 Statele membre ale UE este îngrijorată de mai multă vreme de radicalizarea unora dintre cetăţenii statelor comunitare. Europol, agenţia sa de poliţie, a indicat că deţine informaţii despre 2.000 din cei 5.000 de combatanţi străini despre care se crede că au luptat alături de extremişti în Siria şi Irak.

Regulile Schengen fac dificilă identificarea acestor indivizi, pentru că au dreptul la liberă circulaţie şi în general sunt supuşi unor verificări mai puţin riguroase decât cetăţenii din afara UE la intrarea în spaţiul comunitar.

Pentru a răspunde acestei provocări, se aşteaptă ca statele membre să convină, la reuniunea de vineri, asupra 'implementării imediate a verificărilor sistematice şi coordonate necesare la frontierele externe, inclusiv asupra indivizilor care se bucură de libertatea de mişcare', conform proiectului de document menţionat.

Regulile Schengen permit verificări sistematice asupra cetăţenilor din Uniune doar dacă aceştia prezintă un anumit profil de risc.

La Bruxelles, miniştrii de interne vor decide, de asemenea, 'înregistrarea sistematică, inclusiv a amprentelor digitale, pentru toţi migranţii care intră în Spaţiul Schengen', ca şi verificarea eventualelor informaţii despre aceştia în bazele de date europene despre infractori şi terorişti.

Alte măsuri ce se vor fi discutate vineri se referă la creşterea schimbului de informaţii între statele UE cu privire la ameninţările teroriste, negocieri asupra unui fişier european de stocare a datelor despre pasagerii curselor aeriene (PNR) şi intensificarea eforturilor de a tăia canalele de finanţare a terorismului. 

Această propunere - pe care Reuters precizează că a putut-o consulta - este una dintre cele pe care Parisul intenţionează să le prezinte în cadrul reuniunii de urgenţă a miniştrilor de Interne din statele membre UE ca răspuns faţă de atacurile de la 13 noiembrie de la Paris şi Saint-Denis.

Controlul armelor

În paralel cu o serie de măsuri propuse de către Comisia Europeană (CE), Franţa va cere, de asemenea, crearea în cel mai scurt timp posibil a unei baze de date cu fişierele pasagerilor zborurilor intraeuropene şi către ţări terţe - un pachet legislativ blocat de mult timp în Parlamentul European (PE) - şi o consolidare a legislaţiei europene în domeniul armelor de foc.

Parisul propune "ameliorarea trasabilităţii armelor de foc pe teritoriul UE prin adoptarea unui sistem comun de marcaj, extinderea domeniului de aplicare a reglementărilor europene la anumite arme care sunt excluse în prezent (armele albe, de exemplu) şi încadrarea mai riguroasă a vânzării de arme de foc pe Internet", se arată în document.

Franţa apreciază că profilul teroriştilor care au lovit la Paris şi Saint-Denis - inclusiv francezi care locuiau în Belgia şi care au fost în Siria - pledează în favoarea unor controale sporite la frontiere, pe care doreşte să le vadă implementate.

La ora actuală, vameşii efectuează adesea o simplă verificare vizuală a paşapoartelor cetăţenilor europeni, atunci când aceştia intră sau ies din spaţiul Schengen.

Prezenţa deţinătorului unui paşaport pe liste cu infractori căutaţi şi pe cele ale serviciilor antiteroriste este verificată doar în cazul unor suspiciuni - în pofida faptului că Franţa şi-a consolidat anul acesta controalele impuse europenilor care ssesc din Turcia, cu scopul de a încerca să identifice jihadişti care se întorc din Siria.

Olanda a lansat discuţii cu alte state UE despre crearea unei zone Schengen mai mici 

Guvernul olandez discută la nivel intern şi cu statele partenere un plan de a introduce controale ale paşapoartelor la frontierele mai multor state europene occidentale, într-o tentativă de a controla afluxul de migranţi şi de refugiaţi, relatează joi Reuters, preluată de agerpres.ro.

Ideea de a forma un "mini-Schengen" în cadrul zonei Schengen pare să încalce însă prevederile tratatului care garantează libera circulaţie în 26 de state europene, notează agenţia britanică de ştiri. 

Comisia Europeană nu a primit propuneri oficiale privind crearea unei zone "mini-Schengen" în cadrul actualului spaţiu de liberă circulaţie, a declarat joi o purtătoare de cuvânt a executivului comunitar. 

Ministrul de interne german Thomas de Maiziere a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă de la Berlin, că omologul său olandez a abordat chestiunea într-o discuţie cu el, dar a precizat că ţara sa nu este de acord cu o astfel de soluţie. 

"Scopul nostru politic trebuie să fie ca zona Schengen să funcţioneze ca întreg. Orice altceva sunt discuţii în plus", a declarat el. 

Planul olandez este unul diferit faţă de cel francez de a introduce controale sistematice ale frontierelor în cadrul zonei Schengen, ca o măsură de securitate după atacurile de la Paris de săptămâna trecută. 

Această zonă aşa-numită "zonă mini-Schengen" ar include Austria, Germania, Belgia, Luxemburg şi Olanda, şi ar presupune înfiinţarea unor tabere pentru migranţi în afara acestor frontiere, scrie într-un articol ziarul De Telegraaf. 

Ministrul de externe olandez Bert Koenders a confirmat parţial aceste informaţii pentru ziar, dar a precizat că sunt luate în calcul şi alte măsuri. 

"Olanda şi alte ţări discută despre multe soluţii diferite", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Justiţiei, care supervizează politica privind migraţia. "Discutăm cu statele care au aceleaşi puncte de vedere în mod regulat", a mai indicat ea, fără a furniza alte detalii. 

Liderul grupului parlamentar al partidului conservator al premierului Mark Rutte, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie, a declarat miercuri că susţine ideea creării unui mini-Schengen, în timp ce omologul său din cadrul Partidului Laburist, ce face parte şi el din coaliţia aflată la guvernare, a spus că vede "complicaţii şi obstacole" pentru realizarea acestui plan.