Amploarea unor posibile catastrofe climatice în Europa, surprinsă în hărţi detaliate
0
Agenţia Europeană de Mediu a publicat pentru prima dată o serie de hărţi detaliate care surprind amploarea fenomenelor climatice extreme ce pot afecta ţările europene până la sfârşitul secolului în lipsa unor măsuri urgente pentru combaterea şi adaptarea la încălzirea climatică la nivel global.
Agenţia Europeană de Mediu cu sediul la Copenhaga speră ca prin publicarea unor hărţi detaliate ale modului în care va fi afectată Europa de creşteri ale temperaturii de peste 2C –limita convenită prin acordul de la Paris – guvernele şi instituţiile europene vor putea avea o imagine mai clară a urgenţei climatice şi vor începe să ia măsuri.
„Trebuie să acţionăm acum”, a spus Blaž Kurnik, un expert al EEA care precizează că şi cu măsuri preventive care să limiteze temperaturile la nivel global, dioxidul de carbon din atmosferă va continua să aibă impact asupra mediului.
„Numărul evenimentelor extreme şi nivelurile mării vor continua să crească în următoarele decenii”, a spus Kirnik adăugând: în special creşterea nivelurilor mării poate fi problematică, întrucât acestea continuă să crească din cauza emisiilor de carbon deja eliberate şi a concentraţiei curente a gazelor de seră”.
Totodată, agenţia solicită guvernelor să-şi concentreze eforturile asupra adaptării la încălzirea globală produsă deja.
„Adaptarea este crucială în următoarele decenii ale acestui secol. Chiar temperatura creşte cu 2C, adaptarea este crucială”, a spus Kirnik.
În 2018, Suedia a înregistrat cele mai severe incendiii de vegetaţie din istorie, în timp ce ţări europene din nord şi vest au cunoscut incendii de mai mare intensitate decât în trecut.
În lipsa oricăror acţiuni preventive, o creştere medie de un metru a nivelurilor mării şi creşteri ale temperaturii peste nivelurile preindustriale de la 4C la 6C, oraşe din UK s-ar putea afla sub ape în proporţii de până la 90%, în timp ce oraşe olandeze precum Haga şi Rotterdam ar fi afectate de inundaţii severe.
Spania, Franţa şi Portugalia ar putea fi deveni deşertice pe vaste porţiuni, în timp ce unele zone ar putea vedea prelungiri ale perioadelor de secetă de peste două ori şi jumătate.
Dacă emisiile de carbon ridică temperaturile cu peste 4C, Franţa, sudul Germaniei, Balcanii şi Cercul Arctic sunt printre cele mai ameninţate de incendiile de vegetaţie. Totuşi cel mai sever afectate vor fi ţările din sudul Europei care sunt deja predispuse la incendii de vegetaţie.
Spre nord, iernile au tendinţa de a deveni mai umede. Dacă încălzirea globală nu scade sub 2C, porţiuni ale Europei Centrale şi Estice, de la Bratislava în vest la Yaroslavi în est, vor cunoaşte creşteri abrupte ale nivelurilor precipitaţiilor toamna şi iarna.
În anumite părţi din Europa Centrală şi de Est sunt estimate creşteri ale nivelurilor precipitaţilor cu peste 35%, iar ploile torenţiale vor deveni frecvente.
Regiunile joase situate între 1 şi 6 metri deasupra nivelului curent al mării sunt în pericol de a rămâne permament inundate dacă nivelurile mării cresc între 1.5 şi 2.5 m – conform scenariilor celor mai recente studii şi evaluări naţionale, se arată în raportul EEA.
Ţările afectate sunt Belgia, nord-vestul Germaniei, Danemarca, sudul Suediei, costele sudice şi vestice ale Franţei şi nord-estul Italiei, inclusiv Veneţia.
Guvernul olandez deja a implementat Programul Delta astfel încât până în 2050 Olanda să devină protejată de inundaţii şi fenomene climatice extreme.
Raportul EEA concluzionează că e posibil să menţinem temperaturile globale sub 2C în raport cu nivelurile preindustriale, în măsura în care emisiile de carbon ating punctul maxim în următorii 15 până la 29 de ani.
O limită mult mai constrîngătoare de 1.5C necesită ca emisiile de carbon să atingă maximul în următorii trei până la 13 ani. În ambele scenarii, există o probabilitate de 50% ca nivelurile temperaturii să fie depăşite.