Cum remodelează programul SAFE apărarea din Europa. Polonia direcționează aproape toți banii în economia națională. Ce face România

Europa se află într-o transformare profundă a arhitecturii sale de securitate, influențată atât de războiul din Ucraina, cât și de tendința Statelor Unite de a-și reducere angajamentele securitare pe continentul european. În centrul acestei schimbări se află programul Security Action for Europe (SAFE), un instrument de 150 miliarde de euro sub formă de credite contractate în condiții avantajoase, conceput pentru a consolida capacitatea de apărare a Uniunii Europene. Dincolo de dotarea armatelor cu tehnică militară de ultimă generație, o miză esențială o reprezintă modul în care aceste fonduri se vor întoarce în economiile naționale, iar în acest context România pare să fi rămas în urmă unor state precum Polonia și Ungaria. 

Vehiculul de recuperare blindat M88A2 Hercules. FOTO: BAE System

În ciuda strategiilor naționale diferite, toate statele membre sunt legate de aceleași condiții SAFE: cel puțin 65% din valoarea componentelor echipamentelor finanțate trebuie să provină din UE, Spațiul Economic European sau Ucraina, iar toate proiectele trebuie finalizate până la 31 decembrie 2030.

Polonia va beneficia de o alocare totală de aproximativ 43,7 miliarde de euro, de departe cea mai mare din rândul statelor care au aplicat în cadrul SAFE. Suma depășește cu mult alocările acordate Franței și Ungariei (câte 16,2 miliarde fiecare), Italiei (aproape 15 miliarde) sau României (16,68 miliarde). 

Varșovia a construit programul explicit ca instrument de industrializare militară internă.  Potrivit estimărilor Agenției de Înzestrare a Ministerului Apărării din Polonia, 89% din fondurile SAFE vor ajunge la industria poloneză, aproximativ 12.000 de companii poloneze urmând să beneficieze direct de pe urma programului. „SAFE nu este un program politic, ci unul patriotic", a declarat vicepremierul și ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. 

Concret, cea mai mare parte a fondurilor (28%) va merge spre sisteme de artilerie. Apărarea antiaeriană și antirachetă, sistemele drone și anti-drone vor avea o alocare 26%, iar vehiculele de luptă terestre și de sprijin primesc 19%. Restul se împarte între muniție și rachete, transport aerian strategic, cybersecuritate și inteligență artificială, și proiectul regional „Safe Baltic".

De asemenea, Polonia a semnat un acord de parteneriat cu britanicii de la BAE Systems, cu care Polonia a semnat un contract prin care compania oferă licențele pentru tehnologii-cheie necesare construirii unei fabrici de obuze de artilerie de ultimă generație. Fabrica va produce două tipuri de obuze de 155 mm conforme cu standardele NATO, standard și cu rază lungă de acțiune. Unitatea ar trebui să devină operațională până la sfârșitul anului 2027 sau începutul lui 2028. Obiectivul este producția a 180.000 de obuze pe an, față de aproximativ 30.000 cât produce Polonia în prezent. BAE va primi zeci de milioane de lire sterline, plus redevențe, dar licența permite polonezilor să producă muniție pe termen nelimitat.

Simultan, Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) a semnat două acorduri strategice cu firma franceză EURENCO pentru tehnologia de producție a încărcăturilor modulare de 155 mm, elemente necesare pentru reglarea forței de tragere a obuzelor. Ținta este de cel puțin 600.000 de bucăți pe an, produse în Polonia.

În ciuda acestor ambiții, programul a generat tensiuni politice la Varșovia. Președintele Karol Nawrocki a refuzat deocamdată să semneze legea de implementare, argumentând că un împrumut pe termen lung va împovăra bugetul de stat și că UE va dobândi prea multă influență asupra politicii poloneze. Premierul Donald Tusk a respins aceste argumente, subliniind că Polonia a fost de fapt inițiatoarea programului SAFE la nivel european și că peste 80% din fonduri vor rămâne în economia poloneză. Chiar și în cazul unui veto prezidențial, a precizat ministrul apărării, Polonia va putea accesa SAFE, deși mai dificil.

Ungaria a bătut palma cu gigantul Rheinmetall

Ungaria ar trebui să primească prin SAFE nu mai puțin de 16,2 miliarde de euro, o sumă extrem de importantă pentru o economie de asemenea dimensiuni. În loc să-și construiască propriile capacități de la zero, Budapesta a adus producția militară acasă prin parteneriate cu gigantul german Rheinmetall, căruia i-a oferit condiții extrem de favorabile.

Fabrica Rheinmetall din Zalaegerszeg produce deja în serie vehiculul blindat de luptă Lynx KF41, Ungaria fiind prima țară NATO și UE care l-a adoptat. La Zalaegerszeg se va investi acum suplimentar în capacități de dezvoltare și inginerie pentru sistemele Lynx KF41 și tancul de luptă Panther KF51, cu aproximativ 80 de noi locuri de muncă pentru ingineri înalt calificați, susținute printr-un sprijin de 1,4 milioane de euro din partea Agenției Maghiare de Promovare a Investițiilor. La Várpalota, potrivit unei analize publicate de PressOne, Rheinmetall construiește una dintre cele mai mari fabrici de muniție și explozibili din Europa, unde producția ar trebui să înceapă în a doua jumătate a acestui an. Fabrica va aproviziona și rețeaua europeană de fabrici Rheinmetall cu explozibili RDX produși acolo.

De asemenea, Gigantul german a achiziționat o cotă de aproximativ 25% din 4iG, una dintre companiile de top ale guvernului Orbán. Cei doi au înființat o filială IT comună sub numele Rheinmetall 4iG Digital Services. Mai mult, Gáspár Maróth, fost secretar de stat pentru politica de apărare, a fost numit șef pentru Europa de Est al Rheinmetall la doar cinci luni după ce a fost demis din funcție.

Acum, în contextul alegerilor care se apropie, guvernul condus de Viktor Orbán a anunțat că va privatiza o mare parte din participațiile sale în industria de apărare, inclusiv cota la fabrica locală Rheinmetall, prin vânzarea acestora către grupul privat 4iG, condus de Gellért Jászai, apropiat al premierului. Valoarea estimată a tranzacției este de aproximativ 238 de milioane de dolari. 

Bulgaria: radare, drone și rachete antiaeriene

Bulgaria a solicitat 3,2 miliarde de euro prin SAFE, însoțind cererea de Planul Național de Investiții în Industria Europeană de Apărare, aprobat de guvern și depus în termenul stabilit de Comisia Europeană.

Lista proiectelor prioritare bulgare este orientată clar spre capacități de detectare și apărare: achiziția de radare 3D, sisteme terestre de apărare aeriană și antirachetă, tunuri autopropulsate de 155 mm, drone și muniții loitering, un sistem de rachete multiple cu mobilitate ridicată, sisteme anti-drone, vehicule de transport pentru forțele armate și rachete antiaeriene VL MICA, alături de muniție de 155 mm.

Lituania: Divizia de Uscat și Linia Baltică de Apărare

Lituania va primi 6,3 miliarde de euro, mai mult decât minimul de 5 miliarde de euro solicitat de ministerul apărării. Ținta este echiparea completă a Diviziei de Forțe Terestre până în 2030, cu sisteme de luptă, logistică și stocuri de muniție. O parte din fonduri va merge și spre consolidarea Liniei Baltice de Apărare, inclusiv măsuri de contramobilitate și mine de-a lungul frontierei estice NATO.

Industria lituaniană de apărare este organizată în patru clustere strategice: muniție și explozibili, drone și anti-drone, producție și reparații de echipamente militare, și capacități maritime. Scopul declarat al ministrului apărării Dovilė Šakalienė este „producție cât mai mare pe teritoriul Lituaniei, pentru a proteja capacitățile proprii față de șocuri geopolitice și rupturi ale lanțurilor de aprovizionare." Lituania a alocat totodată 1,1 miliarde de euro pentru măsuri de contramobilitate în următorul deceniu, sincronizate cu Polonia și integrate în Linia Baltică de Apărare.

Italia: banii europeni, motorul unei industrii deja mari

Italia va primi aproape 15 miliarde de euro din SAFE, iar Roma a ales să trateze această resursă ca pe un multiplicator al industriei de apărare existente, una dintre cele mai mari din Europa, dominată de Leonardo și Fincantieri. Premierul Giorgia Meloni a convocat personal directorii executivi ai celor două companii de stat pentru a discuta strategia de cheltuire a fondurilor, cerând „maximizarea investițiilor cu utilizare dublă" și căutarea „compatibilității între investițiile noastre și cele ale partenerilor europeni."

CEO-ul Leonardo, Roberto Cingolani, a estimat că fondurile SAFE ar putea adăuga 4 miliarde de euro pe an la bugetul de apărare al Italiei timp de cinci ani. Fiecare punct procentual suplimentar din PIB alocat apărării înseamnă pentru Leonardo venituri extra de 2-2,5 miliarde de euro. Compania estimează că, până în 2029, SAFE ar putea adăuga între 4 și 6 miliarde de euro la cele 24 de miliarde de euro deja proiectate ca venituri.

Președintele Leonardo, Stefano Pontecorvo, a avertizat că dacă UE continuă să aplice mecanisme de piață internă în domeniul apărării, inclusiv cerințe antitrust complicate — consolidarea industrială va deveni imposibilă. Pentru joint-venture-ul creat de Leonardo și Rheinmetall în domeniul vehiculelor militare, cele două companii au trebuit să obțină nu mai puțin de cinci autorizații antitrust. 

România nu a decis exact ce va face cu banii

În ianuarie, Comisia Europeană a aprobat aplicația României pentru finanțare prin instrumentul SAFE, ceea ce permite țării să acceseze 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă alocată în cadrul programului.

Guvernul a publicat o listă de achiziții militare pentru MApN în valoare de circa 9,53 miliarde de euro, parte din fondurile SAFE, care include 21 de proiecte majore: transportoare blindate Piranha 5, vehicule multifuncționale, mașini de luptă pentru infanterie, elicoptere multi-misiune H225M, sisteme antiaeriene Mistral/SkyNex/Skyranger, radare, nave de patrulare și muniție specifică.

Partea românească își propune ca aceste achiziții să fie făcute prin licitații transparente, multe în comun cu alte state membre UE și respectând criterii de origine europeană/Spațiul Economic European/Ucraina, ceea ce înseamnă că o mare parte a produselor trebuie să provină din această zonă.

Având în vedere că industria de armament din România nu este la nivelul la care să producă o mare parte din sistemele din lista SAFE, sunt șanse mari ca cea mai mare parte a banilor să ajungă la marii producători din Franța și Germania. Totuși, autoritățile din România și-au exprimat dorința ca o mare parte din sisteme să fie produse în țară, pentru a determina o revigorare a industriei autohtone de armament.

„Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT).

CSAT nu a precizat care sunt „cele mai consistente programe ale României” și în plus, nu se știe în ce măsură companiile din străinătate vor accepta producerea în țară a sistemelor contractate. În acest context, directorul general ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a reclamat recent că niciuna dintre companiile membre ale Organizației Patronale din Industria de Apărare (OPIA) nu a fost consultată pentru programul SAFE.

„Din păcate, niciuna dintre companiile membre ale Organizației Patronale din Industria de Apărare nu a fost consultată pentru programul SAFE. Noi îl considerăm un program foarte bun, dar dacă nu se consultă cu noi, cu mediul de afaceri autohton, cred că nu va ajunge la rezultatul scontat.

Din păcate, noi nu avem nicio informație că s-ar face producție internă în cadrul vreuneia dintre companiile din OPIA. Așa că răspunsul este nu”, a spus el la Antena 3.