Record în înzestrarea Armatei. Pe ce va cheltui Ministerul Apărării peste 9,3 miliarde de euro

România accesează o finanțare istorică de peste 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, destinată modernizării masive a Armatei și infrastructurii duale, au anunțat luni ministrul Apărării, Radu Miruță, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca. Planul, deja validat de Comisia Europeană, cuprinde 21 de proiecte strategice de înzestrare militară în valoare de 9,3 miliarde de euro și beneficiază de condiții de creditare excepționale: o perioadă de grație până în 2035 și un termen de rambursare de 45 de ani.

România accesează16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE. Foto arhivă

UPDATE Discuții aprinse pe tema vârstei de pensionare a militarilor

Întrebați de jurnaliști despre posibilitatea prelungirii vârstei de pensionare a militarilor, ministrul Radu Miruță a afirmat că, în prezent, dintre cei vreo 3.700 de angajați care ar fi putut să se pensioneze, 75% au decis să nu se pensioneze. „Sunt preocupați astfel încât cei care decid să nu se pensioneze să fie stimulați”, a spus Miruță.

„Eu cred că spaimele astea care sunt introduse sunt neadevărate. Atât timp cât fără niciun stimulent oamenii au ales să rămână fără niciun stimulent, atât timp cât cei care sunt la pensie au observat că din 2017 a fost decuplată actualizarea pensiei de actualizarea soldei, au înțeles că momentul cel mai avantajos să mergi la pensie când ai ajuns să câștigi o sumă mai mare.

O țară care are 659 de km de graniță cu o țară aflată în război e contraintuitiv să tai pensii, salarii în sistemul militar”, a spus Miruță.

La rândul său, Despescu a afirmat că se discută despre situația celor 15.000 de angajați din Ministerul de Interne care îndeplinesc deja condițiile de pensiionare.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Arafat: 900 milioane de euro pentru proiectele din domeniul securității civile

„Echipamentele pe care vi le prezint sunt destinate mai multor riscuri, adică pentru orice situație care poate să producă un  impact vom putea folosi aceste echipamente”, a declarat secretatul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat.

„Suma alocată 900 milioane de euro pentru proiectele din domeniul securității civile.

Printre proiecte se numără conceptul de victime multiple, care prevede capabilități de transport în masă (autospeciale pentru 9 victime deodată, ambulanțe de transport înalt contagioși, un  tren de intervenție și transport care poate transporta până la 200 de persoane deodată, avioane multirol, atât pentru transport victime, cât și pentru mărfuri sau stingere incendii de pădure, 7 elicoptere categoria mediu greu, elicoptere pentru transport medical, simulator de zbor pentru elicopterele Airbus și Sicorsky, șalupe de căutare salvare fluviale).

Vom achiziționa inclusiv containere de decontaminare a populației și alte categorii de detectoare.

Vom lua și roboți de intervenție CVRM, sisteme de drone pentru stingere a incendiilor la înălțime”, a spus Arafat.

El a adăugat că vor fi achiziționate și generatoare de capacitate mare pentru eventualitatea în care va exista o pană majoră de curent.

_______________________________________________________________________________________________

Bogdan Despescu: 1,3 miliarde euro sunt pentru siguranță națională și ordine publică

Pentru sistemul național de siguranță națională și ordine publică sunt alocate 1,3 miliarde euro din Programul SAFE, a spus Bogdan Despescu, secretar de stat MAI.

Potrivit acestuia, printre proiecte: protecția personalului misiunii cu risc ridicat, armament, muniții, drone, sistem anti-drone, capabilități de observare, sisteme critice de comunicații, sisteme de avertizare pentru protecția civilă.

Toate investițiile MAI sunt funcționale și pe timp de pace, ele vor fi folosite în activitățile curente.

________________________________________________________________________________________________

UPDATE Miruță: Suntem forțați să producem într-un timp foarte scurt

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat luni că, într-un termen extraordinar de scurt, echipa guvernamentală a făcut un proiect care a fost deja validat de CE și încă din prima tranșă.

„S-a obținut o finanțare extrem de avantajoasă pentru România.

Suntem forțați să producem într-un timp foarte scurt

Sunt 21 de proiecte care vor fi dezvoltate de MApN, în valoare de 9,3 miliarde de euro.

Este deja semnat contractul cu Franța pentru Mistral. Vor fi 12 elicoptere H225, vor fi 12 radare, 3 sisteme de apărare antiaeriană, 2 sisteme centralizare pentru comandă antiaeriană în comun cu Germania.

Lista cu cele 21 de proiecte, cuprinde printre altele: transportoare blindate 8x8, post integral de comandă, navă de patrulare maritimă, elicoptere multimisiune, sisteme rachete navală, armament individual de tip NATO, mașina de luptă pentru infanterie, platformă software pentru sisteme, rachetele de la Mistral, sisteme de apărare antiaeriană, cu raza foarte scurtă, radar cu bătaie medie, rachete sol-aer, sisteme de apărare navală, sisteme de drone, muniție de 35 mm, muniție cu alte caracteristici.

Vă voi citi lista tuturor celor 21 de proiecte foarte succint, urmând ca după această conferință de presă, pe grupul de presă să vă transmitem ceea ce vă citesc, pentru a nu vă grăbi neapărat să și notați absolut toate cele 21 de proiecte. Transportoare blindate de personal 8x8 Piranha 5 - 761,2 milioane de euro, platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți - 471 de milioane de euro, post integrat de comandă pentru apărarea aeriană și antirachetă - 160 de milioane de euro, vedetă de intervenție pentru scafandri - 57 de milioane de euro, navă de patrulare maritimă - 700 de milioane de euro, elicoptere multimisiune, v-am spus deja despre ele, 852 de milioane de euro, sisteme rachete navală - 207 milioane de euro, armament individual de tip NATO și muniție - 439, mașina de luptă pentru infanterie - 2,9 miliarde de euro, sistemul integrat de simulare reală și antrenament, un sistem - 94 de milioane, platformă software pentru sisteme C4ISR - 19 milioane, sistem portabil de apărare antirachetă, acel MANPAD, /.../ rachetele de la Mistral - 625 de milioane de euro, sisteme de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă şi cu capabilităţi COAS - 476 de milioane, sisteme de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, acel VSHORAD - 330 de milioane de euro, sisteme de descoperire radar cu bătaie medie, 12 sisteme - 258 de milioane, sisteme de rachete sol-aer cu rază medie - 450 de milioane, sisteme de loviră cu muniție loitering - 147 de milioane, sisteme navale de apărare anteriană cu rază foarte scurtă - 36 de milioane și mai sunt încă trei: sisteme de drone pentru supraveghere și culegere de informații - 45 de milioane de euro, muniție de 35 de milimetri - 23,1 milioane de euro, muniție tot de 35 de milimetri, cu alte caracteristici, explozii... mă rog, inclusiv muniție cu explozie programabilă - 393 de milioane de euro.

Întrebarea, probabil, din partea dumneavoastră este de la cine vor fi cumpărate lucrurile astea, iar aici este ceea ce domnul cancelar Jurca deja a explicat, este o ordonanță de urgență adoptată de acest guvern care menționează beneficiarii. În cazul Ministerului Apărării, transmit care sunt criteriile operaționale, ce trebuie să facă produsul ăla și ce caracteristici să aibă, Ministerul Economiei transmite care sunt criteriile de cooperare, ce procent să fie făcut în România, grupul de lucru coordonat de Cancelarie va integra aceste aspecte și va emite un ordin comun care va fi trimis companiilor care pot fi interesate și îndeplinesc condițiile respective, aprobare în CSAT și începerea contractelor.

Da, se poate, da, armata are nevoie de o astfel de înzestrare, da, e cea mai bună metodă posibilă pentru a achiziționa aceste sisteme și da, este o provocare ca în urma acestei achiziții, să vedem fabrici un pic mai viu colorate din industria națională de apărare, unde astfel de lucruri să fie produse. Dacă dumneavoastră veți avea întrebări, după ce vor explica și colegii de la Ministerul de Interne, cu drag vă stau la dispoziție.

Tabel proiecte MApN

_________________________________________________________________________________________________

Știrea inițială

„Dacă vorbim de SAFE, ca şi obiectiv, acesta a fost gândit de Comisia Europeană pentru a întări industria de apărare europeană şi, desigur, pentru a face ca sistemul de apărare european să fie mult mai solid într-un termen relativ scurt. Până în anul 2030, propunerea este ca toate sumele pe care Comisia le-a alocat din SAFE să fie cheltuite de fiecare stat membru care a depus un plan national. Vorbim de un buget total de 150 de miliarde iar avantajul pe care noi îl avem, ca şi ţară, este faptul că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având categoria BBB şi, de asemenea, este un credit pe 45 de ani cu 10 ani perioadă de graţie. Asta înseamnă că până în 2035 nu se vor face niciun fel de plăţi, pe rate, urmând ca din 2035 încolo să se facă plăţile pentru ratele şi sumele alocate”, a precizat Jurca.

Principalele declarații ale șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca:

„Avantajul pe care-l avem ca țară este că acest credit are o dobândă foarte bună și este un credit pe 45 de ani cu 10 ani perioadă de grație, adică nu plătim nimic până în 2035

Mecanismul are ca principal obiectiv dezvoltarea industriei de apărare, inclusiv cea românească

Având o perioadă extrem de scurtă de a face aceszte achiziții (2030) este ca achizițiile să se facă în comun.

Adică le facem în comun cu alte state ale UE.

65% din produsele pe care le vom achiziționa prin SAFE trebuie să fie produse în Europa și să fie deținută cu autonomie totală de statul membru care face achiziția.

În noiembrie am depus programul național. Dezvoltarea se poate face prin companiile publice, dar îb special și cu industria privată din România

4,2 miliarde de euro sunt alocate pentru infrastructura duală, inclusiv cele două capete de autostradă  Pașcani – Siret, Pașcani – Ungheni. Sunt componente de infrastructură destul de importante și pentru mob ilitatea militară

Avem 9,6 miliarde de euro pentru MApN și 2,8 miliarde alocate zonei de apărare civilă și instituțiilor din zona de securitate și siguranță națională.”, a declarat luni șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca adăugând că toate aceste achiziții vor fi puse într-un document și trebuie făcute până în luna mai. Vom semna în martie acordul de împrumut.

La 15 ianuarie 2025, Comisia Europeană a aprobat aplicația României pentru finanțare prin instrumentul SAFE (Security Action for Europe), ceea ce permite țării să acceseze 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare sumă alocată în cadrul programului.

Aceasta este a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia, în cadrul acestui program strategic, după cum a anunțat recent Ministerul Finanțelor.

România a depus aplicația în paralel cu alte state membre, printre care Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru și Portugalia, toate aprobate concomitent de Comisia Europeană joi, 15 ianuarie. În cadrul procesului, a fost evidențiată colaborarea între echipa dedicată SAFE și Cancelaria Prim-Ministrului, care a asigurat organizarea procedurilor și buna gestionare a documentației necesare, se precizează în documentul citat.

SAFE, un instrument european cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro, este creat pentru a sprijini statele membre să facă investiții rapide și importante în industria și tehnologia de apărare. Prin intermediul unor împrumuturi cu dobândă avantajoasă, România va putea finanța proiecte esențiale pentru modernizarea echipamentelor militare și pentru dezvoltarea capacității proprii de producție.

„Alocarea de 16,68 miliarde de euro confirmă faptul că Comisia Europeană recunoaște atât nevoile de securitate, cât și rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Acești bani reprezintă un sprijin major pentru modernizarea sistemului militar și pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întărirea siguranței naționale este vitală. Am obținut această finanțare prin negocieri intense, fără a pune presiune suplimentară pe bugetul național, ceea ce este esențial în actualul context economic. În același timp, aceste fonduri ne permit să garantăm mai multă siguranță cetățenilor din România, într-o perioadă marcată de provocări geopolitice majore”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Primele tranșe din suma alocată sunt estimate să fie virate începând cu martie 2026, ceea ce oferă României resursele necesare pentru demararea proiectelor planificate.

SAFE este un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. În funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut.

Finanțarea în cadrul acestui instrument are și rolul de a stimula o abordare comună pentru achiziția urgentă a produselor pentru nevoile apărării într-o manieră care să consolideze industria europeană de apărare, securitatea aprovizionării, interoperabilitatea forțelor și echipamentelor.