Analiză Rusia împinge NATO la limită prin atacul cu dronă din România. Pentru Putin, simplul fapt că Alianța este pusă sub presiune reprezintă deja un succes strategic

Efectele războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei s-au extins pe teritoriul NATO în momentul în care o încărcătură explozivă de cel puțin 50 kg, capabilă să spargă betonul, a detonat la etajele superioare ale unui bloc de locuințe din România.

Blocul lovit de drona rusească în Galați/FOTO:Facebook

Doi civili au fost răniți în urma lovirii de către dronă a unor apartamente din Galați, în estul țării. Apartamentele au fost zguduite de explozia dronei la 160 km (100 mile) de orice țintă probabilă din orașul portuar ucrainean Odesa.

Flăcările provocate de drone kamikaze au cuprins clădirea și au stârnit consternare și condamnare din partea membrilor NATO.

Răniții au fost tratați la spital, iar România a mobilizat elicoptere de atac și avioane de vânătoare pentru a-și apăra spațiul aerian.

NATO, alianță construită pe principiul Articolului 5 — potrivit căruia un atac împotriva unui stat membru reprezintă un atac împotriva tuturor — se confruntă acum cu o decizie dificilă privind modul în care trebuie să reacționeze.

Pentru Vladimir Putin, simplul fapt că NATO este pusă sub presiune reprezintă deja un succes strategic, scrie The Independent.

„Comportamentul iresponsabil al Rusiei reprezintă un pericol pentru noi toți”, a declarat secretarul general NATO, Mark Rutte, într-o postare pe platforma X. „Evenimentele de noaptea trecută arată din nou că efectele războiului ilegal de agresiune al Rusiei nu se opresc la frontieră.

Vom continua să ne consolidăm capacitatea de descurajare și apărare și să sprijinim Ucraina în fața agresiunii ruse.”

Drona, aflată pe teritoriul României timp de cel puțin patru minute înainte de impact, a produs o breșă majoră în structura de beton armat a acoperișului și a împrăștiat resturi pe strada de dedesubt. Dacă impactul ar fi avut loc câteva etaje mai jos, bilanțul victimelor civile ar fi putut fi mult mai grav.

Dilema NATO

Analiza NATO se concentrează acum asupra unei întrebări esențiale: drona s-a abătut accidental de la traiectorie — posibil din cauza bruiajului electronic — sau Kremlinul a vizat în mod deliberat un stat membru NATO?

Un atac intenționat ar fi în concordanță cu strategia militară atribuită Moscovei, cunoscută drept „doctrina Gherasimov”, potrivit căreia destabilizarea și haosul în rândurile adversarului reprezintă o formă de victorie.

Kremlinul s-a limitat vineri la un comunicat sec, afirmând doar că Vladimir Putin a fost informat despre incident.

În prezent, Rusia se confruntă cu dificultăți pe frontul din Ucraina. A pierdut unele teritorii cucerite anul trecut cu costuri umane uriașe, iar serviciul britanic GCHQ estimează că aproximativ 500.000 de militari ruși au murit din 2022.

Potrivit Financial Times, Moscova și-a depășit anul acesta bugetul militar cu 28 de miliarde de dolari, într-o economie în care aproximativ 40% din resurse sunt direcționate către efortul de război.

Între timp, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii petroliere ruse, contribuind la creșterea prețurilor la combustibil, chiar dacă Rusia a beneficiat de venituri mai mari generate de creșterea prețului petrolului în urma conflictului dintre SUA, Israel și Iran.

Kievul susține că provoacă aproximativ 35.000 de victime în rândul trupelor ruse în fiecare lună și urmărește să crească această cifră la 50.000, atât pentru a crea o criză de personal militar, cât și pentru a afecta financiar sistemul de compensații al Kremlinului, care acordă circa 165.000 de dolari familiilor soldaților uciși.

Atacul se înscrie în tactica NATO

Un atac asupra unui stat NATO care poate fi prezentat drept accident se înscrie în tactica Rusiei de a obține efecte strategice cu investiții minime, notează publicația.

Exercițiile recente desfășurate în Belarus, implicând sisteme rusești de rachete nucleare cu rază scurtă de acțiune, au fost prezentate de Moscova drept parte a efortului de intimidare și destabilizare a adversarilor occidentali.

Dronele rusești utilizate împotriva Ucrainei zboară adesea la joasă altitudine pentru a evita detectarea radar. Unele folosesc cartele SIM și rețele mobile ucrainene pentru navigație, ceea ce le face mai greu de bruiat. Ucraina monitorizează de regulă aceste drone înainte ca ele să intre în propriul spațiu aerian.

În noaptea atacului asupra Galațiului, Odesa era vizată de un bombardament masiv cu drone și rachete balistice rusești, la fel ca portul ucrainean Ismail, aflat la aproximativ 80 km distanță.

Există indicii că impactul din România ar fi fost mai degrabă deliberat decât accidental

Rusia lansează frecvent roiuri de drone — uneori până la 400 într-o singură noapte — pentru a copleși apărarea antiaeriană ucraineană.

O dronă a lovit România, în timp ce altele ar fi putut fi interceptate de sistemele defensive din zona Odesei. Autoritățile române au anunțat că o altă dronă, posibil de recunoaștere, s-a prăbușit în nordul țării.

România afirmă că a înregistrat cel puțin 28 de incursiuni ale dronelor în spațiul său aerian în ultimul an.

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri: „România este stat membru NATO și nu va accepta, în nicio circumstanță, ca războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei să fie transferat asupra cetățenilor săi.

Caracterul fără precedent al acestui eveniment impune un răspuns ferm, coordonat și proporțional, la nivel național, aliat și internațional.”

Cea mai amplă încălcare a spațiului aerian NATO a avut loc în Polonia, în septembrie anul trecut, când aproape douăzeci de drone rusești au pătruns pe teritoriul țării. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a descris incidentul drept o misiune de testare a limitelor defensive ale NATO.

Drone rusești au încălcat și spațiul aerian al Letoniei, Lituaniei și Estoniei.

Sikorski: Rusia rămâne periculoasă și trebuie să ne apărăm împotriva ei.”

Sikorski a rezumat dilema NATO în timp ce resturile dronei care a lovit Galațiul erau încă analizate: „Indiferent dacă a fost intenționat sau rezultatul incompetenței, Rusia rămâne periculoasă și trebuie să ne apărăm împotriva ei.”

Războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Occidentului include asasinate, acte de sabotaj asupra infrastructurii logistice utilizate pentru sprijinirea Ucrainei, atât în Marea Britanie, cât și în Polonia.

Acesta cuprinde, de asemenea, atacuri cibernetice continue, operațiuni de spionaj asupra cablurilor submarine de comunicații, supravegherea bazelor aeriene NATO cu drone misterioase și transportul a milioane de tone de petrol ilegal prin mări patrulate de flotele NATO.

Alianța a ales până acum să externalizeze utilizarea „forței dure” către Ucraina, prin livrări sporite de armament. Statele Unite reprezintă excepția, după suspendarea ajutorului militar pentru Kiev.

NATO încearcă să evite o confruntare militară directă cu Rusia, fapt care îi limitează opțiunile de răspuns la cel mai recent act de agresiune atribuit Kremlinului.

Deși Rusia are o economie de aproximativ două treimi din dimensiunea economiei Marii Britanii, întreaga alianță NATO dispune de o superioritate militară covârșitoare: mai mult decât dublul numărului de soldați, de trei ori mai multe aeronave de luptă, o flotă navală incomparabil mai puternică și cheltuieli de apărare de aproximativ zece ori mai mari decât cele ale Kremlinului.

Principalul avantaj strategic al Rusiei rămâne arsenalul său nuclear. Moscova deține aproximativ 5.500 de focoase nucleare, în timp ce Statele Unite au circa 5.200.

Toate părțile sunt conștiente că utilizarea armelor nucleare ar conduce la distrugere reciprocă garantată. Criticii lui Putin se tem însă că liderul rus ar putea considera chiar și acest scenariu drept o opțiune acceptabilă.