Excedentul comercial al Chinei depășește pragul de 1.000 de miliarde de dolari. Tarifele americane nu au produs impactul anticipat asupra economiei dependente de exporturi

Excedentul comercial al Chinei față de restul lumii a depășit pentru prima dată 1.000 de miliarde de dolari, punând sub semnul întrebării eficiența măsurilor adoptate de economiile dezvoltate — în special de administrația președintelui Donald Trump — pentru a limita fluxul de produse manufacturate chinezești.

Potrivit datelor publicate luni de Administrația Generală a Vămilor din China, exporturile au crescut cu 5,4% în primele 11 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, în timp ce importurile au înregistrat o ușoară scădere. Rezultatul: un excedent global de 1,07 trilioane de dolari, peste nivelul de 990 de miliarde de dolari înregistrat în întreg anul precedent.

„Simplu spus, competitivitatea Chinei la nivel de preț rămâne extrem de puternică”, explică Xu Tianchen, economist senior la Economist Intelligence Unit, Beijing. „Creșterea continuă a exporturilor nu reflectă o extindere a comerțului global, ci faptul că China își consolidează ponderea din comerțul existent.”

În ciuda performanței generale, exporturile către Statele Unite au scăzut cu 28% în luna noiembrie față de anul trecut, un declin mai accentuat decât cel de 25% consemnat în octombrie.

Evoluția vine pe fondul întâlnirii din octombrie dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, când cele două părți au convenit prelungirea armistițiului comercial stabilit la începutul anului. Trump a redus unele tarife pentru importurile din China, iar Xi s-a angajat să reia achizițiile de soia și să amâne pentru un an restricțiile privind exporturile de metale rare.

Xi și-a exprimat disponibilitatea de a vizita SUA la începutul anului viitor, iar Trump a sugerat o posibilă deplasare la Beijing în aprilie — ambele părți având ca obiectiv finalizarea unui acord comercial de durată.

Potrivit analiștilor, președintele chinez a intrat în discuțiile din octombrie cu un grad ridicat de încredere, întrucât tarifele americane nu au produs impactul anticipat asupra economiei dependente de exporturi, în pofida dificultăților interne. Datele actuale sugerează că această tendință se menține.

Creșterea practicii de „transshipping”

Unul dintre motive îl reprezintă creșterea practicii de „transshipping”: exportarea de bunuri chinezești către țări din Asia de Sud-Est, unde acestea sunt reasamblate și reexportate către SUA, ocolind parțial tarifele. Exporturile Chinei către regiune au crescut cu 8% în primele 11 luni ale anului.

„O mare parte dintre aceste produse au ca destinație finală piața americană, dar sunt expediate prin Asia de Sud-Est”, afirmă Xu Tianchen.

Declinul exporturilor către SUA a fost compensat de creșteri pe alte piețe, în special în Uniunea Europeană, unde exporturile chineze au avansat cu 14,8% în noiembrie.

Creșterea accentuată a excedentului comercial al Chinei cu UE — peste 300 de miliarde de euro în 2024 — a determinat reacții în capitalele europene. Președintele francez Emmanuel Macron, întors recent dintr-o vizită de stat la Beijing, a avertizat că blocul ar putea introduce tarife suplimentare dacă China nu va lua măsuri pentru reducerea dezechilibrului.

„Dacă nu vor reacționa, europenii vor fi nevoiți să adopte măsuri ferme în lunile următoare”, a declarat Macron pentru publicația Les Echos, adăugând că modelul ar putea semăna cu cel aplicat de Statele Unite.

Pentru economiile dependente de industria auto, precum Germania, o cifră ridicată este deosebit de relevantă: exporturile de automobile ale Chinei au crescut cu 53% în noiembrie, după un avans de 34% în octombrie.

Macron revine din China cu un avertisment dur: dacă Beijingul nu acționează rapid, „Europa va fi constrânsă în următoarele câteva luni să ia măsuri ferme”, mergând până la taxe vamale asupra produselor chinezești, „așa cum fac Statele Unite”

Deficitul comercial cu China nu mai este doar un dezechilibru, ci o amenințare strategică: „o chestiune de viață și de moarte pentru industria europeană”. Macron nu pledează doar pentru bariere comerciale, ci și pentru investiții reciproce: dacă Europa vrea să reducă deficitul, „nu poate importa la nesfârșit — companiile chineze trebuie să vină pe sol european”. Dar nu oricum. Investițiile trebuie filtrate: să nu fie „prădătoare”, să nu creeze „dependențe” sau noi instrumente de influență.

Presa franceză pune accentul pe soluțiile avansate de președintele Macron: simplificarea reglementărilor, aprofundarea pieței unice, investiții strategice în inovație, protejarea frontierelor comerciale și chiar ajustarea politicii monetare – un set de măsuri ample, care sugerează că Parisul se pregătește pentru o reconfigurare economică majoră în raport cu China. Germania, „foarte prezentă în China”, continuă să frâneze un răspuns comun: nu este, spune Macron, „încă pe deplin pe linia noastră”.