Bătrânul și Marea Neagră. Cât de reale sunt amenințările lui Putin privind o blocadă navală a Ucrainei

Marea Neagră revine în centrul tensiunilor după ce o nouă serie de atacuri ucrainene cu drone maritime asupra petrolierelelor din „flota fantomă” a Rusiei a stârnit furia Kremlinului. Amenințările lui Vladimir Putin, care vorbește deja despre „tăierea accesului Ucrainei la mare” și represalii împotriva statelor ce ar „susține pirateria”, ridică inevitabil întrebarea: cât din acest discurs este reală intenție și cât este doar presiune politică?

Perolierul Kairos/FOTO:X

„Forțele armate ale Ucrainei comit acte de piraterie”, a tunat Putin, la câteva zile după atacurile asupra petrolierelelor Kairos și Virat, nave aflate sub sancțiuni occidentale pentru implicarea în schema prin care Rusia ocolește embargoul pe exporturile de petrol. Cele două nave au fost lovite pe 28 noiembrie în apropierea Bosforului.

Presa ucraineană susține că operațiunea a fost executată cu drone navale Sea Baby – un model pe care serviciile secrete ucrainene îl folosesc deja de peste un an pentru a lovi nave militare rusești și care ar fi forțat, în 2023, mutarea comandamentului Flotei Mării Negre din Sevastopol la Novorossiisk.

Versiunea nouă a dronelor Sea Baby, operațională abia din octombrie, vine cu autonomie extinsă, încărcătură explozivă mai mare și sisteme de ghidaj bazate pe inteligență artificială. Acesta ar fi tipul de dronă folosit și în atacul de marți asupra petrolierului MIDVOLGA-2, lovit la 80 de mile nautice de coasta Turciei și obligat să se refugieze în portul Sinop.

Cât de departe poate merge Rusia

Deși Moscova vorbește despre o „blocadă navală”, experții sunt mult mai sceptici. Oleksandr Kovalenko, analist militar ucrainean, spune direct: flota rusă „nu îndrăznește să iasă în larg”, vulnerabilă cum este în fața dronelor, rachetelor cu rază lungă și artileriei de coastă. Prezența Rusiei în Marea Neagră nu poate fi extinsă fără acordul Turciei, care controlează strâmtorile.

Tehnic, Rusia ar putea lovi nave comerciale care se îndreaptă spre Ucraina – fie cu drone, fie cu rachete, fie prin aviația militară. Practic însă, ar fi o escaladare majoră, iar voința politică nu e deloc clară.

„Putin nu a îndrăznit să lovească direct aliații Ucrainei în aproape patru ani de război. De ce ar începe acum?”, remarcă analistul Serghei Starceak. El spune că amenințarea Kremlinului ține, mai degrabă, de presiunea politică: atacurile ucrainene pe tankere sunt atât de sensibile pentru Moscova încât pot fi folosite drept „pretext convenabil” pentru a bloca orice discuție despre pace.

Turcia, coasta sensibilă și precedentul atacurilor rusești

Atacurile ucrainene de la finalul lui noiembrie sunt primele executate atât de aproape de coasta Turciei. Rusia însăși a lovit în anii trecuți nave civile – fie accidental, fie sub pretextul vizării porturilor ucrainene. În 2022, șase nave sub pavilion neutru au fost afectate de rachetele rusești, episod care l-a determinat pe Recep Tayyip Erdoğan să critice public invazia.

Precedentul nu s-a oprit acolo: în 2024, o navă încărcată cu grâu ucrainean a fost lovită în zona economică exclusivă a României, iar alte trei nave comerciale sub pavilion străin au fost afectate în lunile următoare. Atacul asupra navei Optima a ucis un lucrător portuar ucrainean și a rănit cinci cetățeni străini; la bordul Shui Spirit, opt oameni au murit.

Când devin petrolierele ținte legitime

ONU a reamintit recent că atacarea infrastructurii civile este interzisă. Totuși, dreptul internațional maritim oferă excepții clare: navele sub pavilion neutru pot fi vizate dacă sprijină acțiuni militare, transportă materiale strategice sau funcționează ca auxiliare ale armatei.

Aici se sprijină argumentul Ucrainei. Un fost căpitan ucrainean, citat de Radio Europa Liberă, explică simplu: vânzarea petrolului rusesc generează venituri ce intră direct în bugetul federal – iar o treime din acel buget merge pe război. „Tankerele sunt o parte a mașinii militare ruse. De aceea sunt ținte legitime.”

Kovalenko adaugă o distincție esențială: nu toate navele comerciale sunt egale. „Este o diferență majoră între navele neutre care vin în porturile ucrainene și flota fantomă a Rusiei. Petrolierele sancționate sunt, de fapt, nave scoase în afara legii, folosite pentru contrabandă cu petrol. Chiar dacă arborează pavilion străin, funcționează ilegal și sunt ținte legitime.”

Reacția Turciei? „Îngrijorare”, nimic mai mult. Ankara nu a acuzat Ucraina de încălcarea dreptului internațional.