„Rolul internetului în deciziile sinucigaşilor“: proiect de amploare în beneficiul oamenilor cu probleme psihice

Noul studiu are ca scop aflarea riscurilor şi beneficiilor internetului asupra oamenilor cu tendinţe suicidare FOTO vb.is

S-a dat starutul unei cercetări de mare amploare privind rolul internetului în viaţa celor care au gânduri suicidare. Este pentru prima dată când se ia în considerare această legătură, cea dintre oamenii cu astfel de tendinţe şi conţinutul online care le alimentează sau le „vindecă“.

„Samaritans“ (Samaritenii) este o organizaţie non-profit care oferă ajutor tuturor celor care trec prin probleme emoţionale, în special celor cu tendinţe suicidare. Organizaţia britanică a dat startul unui proiect, realizat în colaborare cu Universitatea Bristol şi finanţat de Departamentul de Programe de Cercetări în domeniul Sănătăţii din Marea Britanie, prin care se doreşte aflarea rolului internetului în viaţa celor cu tendinţe de sinucidere, anunţă „Medical News Today“.

Pro şi contra internet, pro şi contra sinucidere

Acest proiect vine pe fondul îngrijorărilor despre efectul internetului în viaţa celor depresivi, cu înclinaţii spre sinucidere. Presa a subliniat în numeroase cazuri că sinuciderile au fost influenţate de conţinutul online, inclusiv prin website-uri cu idei pro automutilare sau pro sinucidere, dar şi prin forumuri de pe reţelele sociale.

Totuşi, unii specialişti sunt de părere că internetul oferă un spaţiu foarte necesar celor cu gânduri sinucigaşe unde îşi pot exprima părerile, supărările şi unde pot găsi susţinere şi înţelegere. Încercarea de a opri site-urile pro sinucidere sau de a cenzura conţinutul discuţiilor de pe forumuri ar putea conduce la discuţii clandestine, ilegale, la intensificarea stigmatului şi la catalogarea acestor oameni vulnerabili din punct de vedere psihic drept criminali.

Noul studiu are ca scop aflarea riscurilor şi beneficiilor internetului asupra oamenilor cu tendinţe suicidare şi cum, deseori, acesta joacă un rol important în comportamentul lor. Prin combinarea cercetărilor academice cu experienţa grupului de suport „Samaritenii“ de a oferi servicii şi a se implica în proiecte menite să ajute oamenii, acest proiect vrea să aducă schimbări vitale în viaţa celor cu un risc crescut de sinucidere. 

Scopul cercetării este influenţarea pozitivă a conţinutului online

Este nevoie de dovezi pentru a identifica şi conţinutul dăunător şi cel pozitiv, în special pentru oferirea de suport în crearea unui ghid de „bune practici“, a unor reguli de funcţionare mai stricte. Proiectul va identifica şi site-uri care necesită intervenţie de urgentă.

Echipa de cercetători plănuieşte să se folosească de informaţiile obţinute în urma acestui proiect pentru a influenţa industria internetului, pentru a sfătui guvernul şi pentru a dezvolta proiecte de într-ajutorare online, dar şi pentru a asista specialiştii care tratează oameni cu tendinţe suicidare.

Proiectul se va folosi de sondaje, interviuri cu cei care au avut asemenea tendinţe şi cu cei care au suferit pierderea unui om apropiat, discuţii cu psihologi şi psihiatri, dar şi revizuirea materialelor disponibile online. Se vor lua în considerare următoarele:

- cum, de ce şi când oamenii care au tendinţe suicidare se folosesc de conţinutul online specific;

- cât de des este accesat materialul disponibil online pe acest subiect şi ce impact are asupra comportamentului suicidar;

- caracteristicile oamenilor care sunt înclinaţi să consulte internetul atunci când sunt vulnerabili;

- identificarea conţinutului online relaţionat cu gândurile suicidare (inclusiv materialele de suport) şi cum este acest conţinut interpretat şi folosit de oameni.

Proiectul se va desfăşura până în martie 2016 şi la el vor colabora o echipă a Universităţii Bristol, condusă de dr. Lucy Biddle de la Şcoala de Medicină Socială şi Comunitară, şi, ca parteneri, „Samaritans“ - Samaritenii, organizaţie non-profit de suport acordat oamenilor cu probleme emoţionale.

„Este un proiect crucial. Până acum, politicienii, jurnaliştii şi iniţiatorii de campanii au dezbătut acest subiect în van, fără a avea dovezi suficiente pentru a susţine sau demonta părerile lor. Descoperirile acestui studiu vor fi puse în practică, ajutându-ne pe noi să înţelegem cum să-i ajutăm pe alţii, cum să îi ajutăm pe cei care sună la linia telefonică dedicată sinucigaşilor. Studiul va constitui o sursă de informare şi pentru britanici, dar şi pentru toată lumea“, declară Joe Ferns, director executiv al grupului de suport „Samaritans“.

„Internetul presupune multe provocări în ceea ce priveşte prevenirea sinuciderilor. Oferă informaţie uşor accesibilă care poate creşte riscul sinuciderilor şi care permite un schimb imediat şi necontrolat, mai ales prin reţelele sociale şi prin forumuri. Regularizarea şi controlarea internetului în ceea ce priveşte conţinutul legat de tendinţele suicidare este o muncă de Sisif. Poate că o abordare mai eficientă ar fi să încercăm să înţelegem de ce şi unde intră oamenii pentru a primi sfaturi pe acest subiect, să ne putem direcţiona eforturile pentru a-i susţine pe ei, nu să încercăm să schimbăm ceva aflat într-o continuă schimbare – internetul. Ca parte a acestui proiect trebuie să învăţăm să recunoaştem şi să folosim marele potenţial al internetului, dar şi să ajungem la oamenii care au nevoie de ajutor“, spune şi dr. Lucy Biddle, de la Şcoala de Medicină Socială şi Comunitară a Universităţii Bristol.

Citeşte şi:

7 semne că ar fi bine să mergi la un psiholog

Cu toţii trecem prin perioade de stres, de tristeţe, durere sau conflicte. Însă atunci când te afli în aceste stări îţi este greu să îţi dai seama dacă ai într-adevăr nevoie să consulţi un specialist sau vei reuşi să depăşeşti singur acest moment.

Facebook şi Twitter, responsabili de „durerile“ emoţionale

Colegii de serviciu se duc la prânz fără să ne invite, membrii familiei uită zilele de naştere, vecinii nu ne invită la grătar în weekend... Este oricum destul de greu să trecem peste o zi fără stres, nu mai avem nevoie de cineva sau de ceva care să ne rănească sentimentele. Dar avem Facebook, Twitter, LinkedIn, Instagram şi Pinterest care, pe lângă avantaje, ne prezintă şi o grămadă de „ocazii“ de a ne simţi respinşi.

Cum ne afectează viaţa telefonul mobil

Studenţii, şi nu numai, care nu-şi pot ţine mâinile departe de telefoanele mobile, suferă de anxietate, nu se bucură de viaţă şi chiar au note mai mici decât cei care folosesc mai puţin telefonul mobil, sugerează un nou studiu.

Coeficientul de inteligenţă emoţională, cel mai important în viaţă. Cât de bine stai la acest capitol?

„Păcat că a citit atât de mult, că nu se descurcă deloc în viaţă“. De câte ori ai gândit astfel despre cineva, ai intuit, de fapt, că persoana respectivă stă mai prost la capitolul inteligenţei emoţionale decât la cel al IQ-ului.