7 semne că ar fi bine să mergi la un psiholog

Cu toţii trecem prin perioade de stres, de tristeţe, durere sau conflicte. Însă atunci când te afli în aceste stări îţi este greu să îţi dai seama dacă ai într-adevăr nevoie să consulţi un specialist sau vei reuşi să depăşeşti singur acest moment.

Identificarea şi rezolvarea problemelor mintale este o prioritate a comunităţii psihiatrice. Pe lângă suferinţa inutilă la care ne supunem singuri nedorind să fim consiliaţi, e posibil să avem o problemă psihică reală care se poate înrăutăţi dacă nu căutăm ajutor.

„Cu cât cineva caută ajutor mai repede, cu atât mai uşor poate scăpa de probleme. Va fi nevoie de mai puţin timp, de mai puţin efort şi de mai puţin stres în rezolvarea lor“, este de părere psihologul american Daniel J. Reindenberg.

Psihologii atribuie rata scăzută a celor care caută ajutor multor mituri legate de o vizită la terapeut. Există îngrijorarea că „numai nebunii se duc la specialişti“, că este un semn de slăbiciune dacă ceri ajutorul sau că, pur şi simplu, tratamentul mănâncă timp şi bani.

„Tratamentul tău nu trebuie să reprezinte o analiză făcută de patru ori pe săptămână. Am pacienţi care vin doar la două şedinţe într-un an de zile. Oamenii cred că vor deveni dependenţi de terapeut, dar nu e adevărat“, adaugă dr. Mary Alvord, psiholog.

Aşadar, care sunt semnele care ar trebui să ne avertizeze că este timpul să căutăm ajutor specializat? „Huffington Post“ a consultat trei psihologi, Daniel Reindenberg, Mary Alvord şi Dorothea Lack, pentru a ne informa despre ce anume ar trebui să ne trimită în cabinetul specialistului atunci când simţim că suntem la pământ, când ne simţim copleşiţi de probleme zilnice şi, mai ales, atunci când capacitatea noastră de a funcţiona zi de zi este diminuată.

1. Tot ce simţi este la  intensitate maximă

„Cu toţii ne înfuriem sau ne întristăm, însă cât de intens şi cât de des? Ne împiedică să ne ducem la capăt activităţile de zi cu zi?“, ne întreabă Alvord. Să te simţi copleşit de furie sau de tristeţe zi de zi ar putea indica o problemă mai adâncă, însă mai trebuie să cauţi un indiciu: exagerarea.

Atunci când apare o provocare neplănuită, presupui imediat că se va întâmpla ceva rău? Această formă intensă de anxietate, în care fiecare îngrijorare este exagerată, poate fi un indiciu că trebuie să cauţi ajutor de specialitate.

„Această exagerare poate fi de-a dreptul paralizantă, poate conduce la atacuri de panică şi chiar la izolare“, spune Alvord.

2. Ai suferit o traumă şi îţi ocupă toate gândurile

Durerea pierderii unui om drag, o despărţire sau pierderea slujbei pot fi evenimente care să te facă să te gândeşti la consultarea unui terapeut. „Tindem să ne gândim că aceste sentimente vor trece de la sine, dar nu totdeauna se întâmplă aşa“, spune Alvord. Durerea cauzată de o pierdere ne poate împiedica să funcţionăm, ne poate face să ne izolăm de prieteni sau familie. 

Alţi oameni tind să răspundă sentimentelor de durere într-o manieră agitată: hiper-socializare, inabilitatea de a mai sta singur, pierderea somnului. Şi acestea sunt semne care trebuie să ne trimită la specialist.

3. Dureri de cap inexplicabile şi un sistem imunitar scăzut

„Problemele psihice ne pot afecta organismul“, spune Alvord. Cercetările confirmă faptul că stresul se poate manifesta sub forma multor tulburări fizice, de la un stomac deranjat permanent şi dureri de cap, până la răceli frecvente şi un libido scăzut. „Contracţii involuntare ale muşchilor (dar nu după o şedinţă de exerciţii fizice) sau dureri de gât pot fi semne ale stresului şi ale problemelor emoţionale“, notează Reindenberg.

4. Bei ca să uiţi

Dacă bei alcool exagerat de mult sau te foloseşti de substanţe halucinogene, şi chiar dacă te gândeşti cât de mult ai bea ca să uiţi, poate fi un semn că vrei să amorţeşti sentimentele cărora nu le poţi face faţă.

Substanţele halucinogene sau alcoolul pot fi înlocuite chiar şi de mâncare. „Schimbări ale apetitului pot semnala că ai o problemă. Şi mâncatul prea mult pe fond nervos, şi mâncatul prea puţin sau deloc ne semnalează o problemă care nu poate fi rezolvată de la sine“, continuă Reindenberg.

5. Primeşti avertizări de la serviciu

Modificarea stilului de lucru este un semn al unor probleme psihologice. Dacă te simţi rupt de toate, nu te poţi concentra şi nu-ţi poţi îndeplini sarcini care înainte erau uşoare, este timpul să discuţi cu un specialist. „Adulţii petrec multă vreme la serviciu, aşa că oamenii care observă primii modificări în comportament sunt şi cei care trebuie să compenseze pentru munca nedepusă, exact ca într-o familie“, spune Reindenberg.

6. Nu mai găseşti plăcere în nimic

Dacă dansul, cititul, filmele sau întâlnirile din club şi-au pierdut interesul pentru tine, mai ales dacă înainte obişnuiai să le faci pe toate, este un semn că trebuie să te consulţi cu un terapeut.

7. Prietenii tăi sunt îngrijoraţi de tine

Uneori prietenii pot observa schimbări pe care tu ai greutăţi în ale identifica. Nu ezita să iei în considerare opinia prietenilor tăi. „Dacă cineva din viaţa ta începe să fie îngrijorat cu privire la atitudinea ta şi îşi exprimă îngrijorarea, este un semn pe care ar trebui să-l iei în calcul“, conchide Reindenberg.

Citeşte şi:

Criza şi rădăcinile. Substraturi psihologice

Viziunea tradiţională asupra investiţiilor în viaţă spune „Nu te întinde mai mult decât îţi e plapuma". Această tradiţie se confundă cu bunul-simţ în majoritatea popoarelor din Vest. Iar dincolo de tradiţie e o obişnuinţă veche.

Facebook şi Twitter, responsabili de „durerile“ emoţionale

Colegii de serviciu se duc la prânz fără să ne invite, membrii familiei uită zilele de naştere, vecinii nu ne invită la grătar în weekend... Este oricum destul de greu să trecem peste o zi fără stres, nu mai avem nevoie de cineva sau de ceva care să ne rănească sentimentele. Dar avem Facebook, Twitter, LinkedIn, Instagram şi Pinterest care, pe lângă avantaje, ne prezintă şi o grămadă de „ocazii“ de a ne simţi respinşi.

Coeficientul de inteligenţă emoţională, cel mai important în viaţă. Cât de bine stai la acest capitol?

„Păcat că a citit atât de mult, că nu se descurcă deloc în viaţă“. De câte ori ai gândit astfel despre cineva, ai intuit, de fapt, că persoana respectivă stă mai prost la capitolul inteligenţei emoţionale decât la cel al IQ-ului.

Psiholog, psihiatru sau neurolog? La cine să mergi şi când?

Confuziile frecvente care se fac între cele trei specialităţi sunt şi parte dintre cauzele care stau la baza fricii sau ruşinii de a merge la psiholog, psihiatru sau neurolog.