O nouă terapie prin stimularea cerebrală ar putea îmbunătăți comunicarea copiilor cu autism în doar câteva zile

O tehnică nouă de stimulare cerebrală ar putea îmbunătăți comunicarea socială la copiii cu autism în doar câteva zile. Rezultatele sunt promițătoare, dar experții avertizează că cercetarea este încă în fază incipientă.

Tehnica poate îmbunătăți comunicarea la copii cu autism FOTO Shutterstoc

Cercetători din China au dezvoltat o tehnică de stimulare cerebrală care arată rezultate preliminare promițătoare în îmbunătățirea abilităților de comunicare socială la copiii cu autism. Acest lucru ar putea fi important, având în vedere că, pentru multe persoane din spectrul autist, dificultățile de comunicare și limbaj reprezintă unele dintre cele mai mari provocări în viața de zi cu zi, scrie The New York Post.

În cadrul studiului, cercetătorii au inclus 167 de băieți și 33 de fete, cu vârste între 4 și 10 ani, diagnosticați cu tulburare de spectru autist, o condiție care influențează modul în care o persoană interacționează social, comunică, învață și se comportă. Jumătate dintre participanți aveau și dizabilitate intelectuală — o asociere întâlnită, în general, la aproximativ o treime dintre persoanele cu autism.

Cei 200 de participanți au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri. Jumătate au primit tehnica neinvazivă de stimulare cerebrală numită „accelerated continuous theta burst stimulation” (a-cTBS), iar cealaltă jumătate a trecut printr-o procedură simulată („sham”), utilizată ca termen de comparație.

Rezultate în cinci zile

Protocolul de tratament s-a desfășurat timp de cinci zile consecutive, fiecare copil participând la 10 sesiuni pe zi. În fiecare sesiune, cercetătorii au plasat o bobină magnetică pe scalpul copiilor din grupul a-cTBS, aplicând impulsuri ușoare asupra cortexului motor primar stâng, o zonă a creierului asociată cu mișcarea, limbajul și cogniția socială.

Scopul tratamentului este de a regla activitatea cerebrală, prin reducerea activității excesive în anumite zone și stimularea celor mai puțin active, cu obiectivul de a îmbunătăți flexibilitatea creierului și de a consolida rețelele implicate în comunicare.

După finalizarea intervenției, cercetătorii au folosit o scală numită Social Responsiveness Scale (SRS-2) pentru a evalua schimbările în comunicarea socială a participanților, comparând rezultatele inițiale, cele de imediat după tratament și cele de la o evaluare realizată la o lună distanță.

Rezultatele au arătat că grupul tratat cu a-cTBS a înregistrat îmbunătățiri semnificativ mai mari în comunicarea socială față de grupul de control, atât imediat după tratament, cât și după o lună. De asemenea, copiii din grupul a-cTBS au prezentat progrese mai mari în dezvoltarea limbajului.

Efectele secundare au fost raportate mai frecvent în grupul tratat, cele mai comune fiind neliniștea și disconfortul la nivelul scalpului. Toate reacțiile adverse au fost ușoare până la moderate și au dispărut de la sine.

Studiul are totuși unele limitări, inclusiv posibilitatea ca așteptările participanților să fi influențat rezultatele și o perioadă de monitorizare relativ scurtă, de doar o lună.

Chiar și așa, cercetătorii consideră că a-cTBS ar putea reprezenta „o opțiune terapeutică fezabilă, eficientă și scalabilă pentru copiii cu tulburare de spectru autist, inclusiv pentru cei cu dizabilitate intelectuală”.

Păreri împărțite în rândul specialiștilor

Nu toți specialiștii sunt însă pregătiți să accepte pe deplin aceste concluzii.

„Este un început foarte bun și promițător”, a declarat Roi Cohen Kadosh, profesor de neuroștiințe cognitive la Universitatea din Surrey, care nu a fost implicat în studiu. „Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu prudență.”

Acesta a subliniat că grupul tratat cu a-cTBS a avut scoruri medii inițiale mai mari la SRS-2 decât grupul de control, ceea ce indică dificultăți mai severe la începutul studiului.

„Acest aspect este important, deoarece diferențele inițiale între grupuri pot contribui, uneori, la amploarea îmbunătățirilor observate după tratament”, a explicat el. „Este necesară o perioadă mai lungă de monitorizare pentru a stabili dacă beneficiile se mențin în timp.”

Alți experți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la populația studiată.

„Mă preocupă utilizarea stimulării cerebrale la copii atât de mici, deoarece efectele asupra creierului în dezvoltare nu sunt încă pe deplin cunoscute”, a declarat David McGonigle, lector în cadrul Școlilor de Psihologie și Biosciences de la Universitatea Cardiff, care nu a participat la cercetare.

Dificultăți de comunicare

În rândul copiilor cu autism, studiile arată că aproximativ 3 din 4 prezintă un anumit nivel de afectare a limbajului până la vârsta grădiniței. Multe familii apelează la specialiști, precum logopezii, pentru a îmbunătăți comunicarea, însă progresul variază considerabil de la un copil la altul.

Impactul poate fi semnificativ. În copilărie, dificultățile de comunicare sunt adesea asociate cu frustrare, izolare socială, anxietate și probleme de comportament, afectând performanța școlară și stima de sine.

Studiile pe termen lung sugerează, de asemenea, că nivelul de dezvoltare a limbajului în primii ani este unul dintre cei mai importanți factori predictivi pentru evoluția ulterioară a persoanelor cu autism, inclusiv în ceea ce privește succesul academic și capacitatea de a duce o viață independentă la vârsta adultă.