„Numai un prost ar rata cea mai importantă masă a zilei, nu-i aşa?“ Ce crede un blogger despre magia micului dejun

0
0

Aaron E. Carroll, blogger pe sănătate la New York Times, a ajuns la concluzia că micul dejun nu-şi merită renumele de cea mai importantă masă a zilei. Studiile invocate de nutriţionişti sunt precare, iar interpretările sunt subiective. O perspectivă echilibrată asupra subiectului ar trebui să fie aceea că, de fapt, nu avem idee despre ce se întâmplă, conchide acesta.

„Nu iau micul dejun niciodată. Nu pentru că mi-ar displăcea ouăle sau vafele, ci pentru că nu-mi este foame înainte de ora 7.30, atunci când trebuie să plec la serviciu“, explică acesta.

De fapt, arareori îmi este foame până când vine ora prânzului. Aşa că, dincolo de o cană cu cafea dimineaţa, nu mănânc mare lucru înainte de amiază, continuă Aaron E. Carroll. Acest obicei m-a transformat în personajul multor studii care-mi atrag atenţia cât de rău îmi fac singur, ce dietă nesănătoasă am, cât de mic randament am la muncă, cât de rău stau cu sănătatea sau alte lucruri de acest fel.

„Numai un prost ar rata cea mai importantă masă a zilei, nu este aşa?“ întreabă retoric autorul.  Însă, argumentează bloggerul, la fel ca şi în alte cazuri când vine vorba de nutriţie, credinţa noastră în magia micului dejun are la bază studii greşit interpretate şi informaţii deficitare.

Nu este greu să găseşti studii care să-ţi demonstreze legătura indisolubilă dintre săritul peste micul dejun şi sănătatea precară. Un studiu din 2013, publicat în „Journal Circulation“, ajunge la concluzia că persoanele care sar peste cea mai importantă masă a zilei au un risc crescut de a dezvolta boli coronariene decât cele care nu au acest prost obicei.

Într-un document publicat în American Journal of Clinical Nutrition in 2013 cercetătorii au analizat literatura de specialitate referitoare la efectul micului dejun asupra obezităţii. Ei au remarcat că nutriţioniştii adoră să publice informaţii iar şi iar care arată legătura între lipsa micului dejun şi obezitate, deşi de la un moment dai încolo nu mai există nicio logică pentru a publica aşa ceva, argumentează autorul.

Oricum, s-au constat o serie de greşeli în raportarea rezultatelor, adaugă acesta. Oamenii au preferat constant să încline câtre a interpreta datele în favoarea legăturii dintre lipsa micului dejun şi  obezitate. Concluzia este clară: credem şi preferăm să credem că a sări peste micul dejun e un lucru rău.

În fapt, sunt puţine studii de nutriţie randomizate, iar acestea sunt slabe din punct de vedere metodologic şi nu susţin necesitatea micului dejun, mai spune bloggerul.

Un studiu din 2014, continuă autorul, a arătat că nu a existat nicio diferenţă de creştere sau scădere în greutate nici în cazul persoanelor care nu obişnuiau să ia micul dejun şi au început să o facă şi nici în cazul celor care obişnuiau să mânănce dimineaţa şi au sărit o perioadă peste acest obicei.

Ba chiar o altă cercetare din 1992 care făcuse fix acelaşi lucru ajungea la concluzia că ambele categorii de persoane au scăzut în greutate.  O perspectivă echilibrată asupra subiectului ar trebui să ne ducă la concluzia că nu avem idee despre ce se întâmplă, conchide americanul.

El a remarcat faptul că foarte multe studii sunt finanţate de mari companii din industria alimentară, iar rezultatele acestor cercetări tind să favorizeze produsele aflate în portofoliul acestora. De exemplu, companiile care vând cereale au finanţat studii din care rezultă că aceia care consumă anumite tipuri de cereale la micul dejun sunt mai slabi sau au colesterolul rău la niveluri scăzute. Studiile care se referă la copii suferă de aceleaşi neajunsuri ca şi cele ale adulţilor.

În esenţă, dovezile în favoarea importanţei micului dejun sunt o mizerie, încheie autorul. „Prin urmare, dacă ţi-e foame, mănâncă şi nu simţi prost pentru că obişnuieşti să sari peste micul dejun. Şi, mai ales, nu-i asculta pe aceia care îţi ţin prelegeri: micul dejun nu are nicio putere magică“.

Viață sănătoasă


Ultimele știri
Cele mai citite