Motivul pentru care te îmbolnăvești în vacanță: „Imaginați-vă o bandă de cauciuc mereu tensionată, ce se întâmplă când îi dați drumul?“

Ai numărat zilele până la mult așteptata vacanță, când în sfârșit vei avea șansa să te relaxezi și să te deconectezi de la haosul cotidian. Însă, planurile de recreere se pot nărui într-o clipită, întrucât se întâmplă ca fix atunci să te ia durerea de cap sau ca o răceală să-și facă simțită prezența. Îți sună cunoscut?

Hormonii de stres au un rol important în organism. Foto: Arhivă

Există un termen medical pentru asta, conform Independent. 

„Efectul de dezamăgire” 

„Acest lucru este cunoscut sub numele de "efectul de dezamăgire"", afirmă Suhail Hussain, medic de familie care face vizite la domiciliu. „Când organismul este obișnuit să funcționeze cu niveluri ridicate de (hormoni ai stresului) cortizol și adrenalină și acestea scad brusc, sistemul nostru imunitar este vulnerabil și atunci suntem predispuși la infecții minore și oboseală excesivă. 

Durerile și cele musculare se intensifică și ele - adrenalina crește presiunea asupra mușchilor, așa că imaginați-vă o bandă de cauciuc mereu tensionată, ce se întâmplă când îi dați drumul? 

De asemenea, este posibil să existe o acutizare a problemelor de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea acută și atacurile de panică. Crizele de afecțiuni cronice preexistente sunt, de asemenea, un fenomen comun, de exemplu migrenele și accesele de astm", a mai adăugat medicul. 

„Efectul de dezamăgire" poate apărea după o scurtă perioadă de stres intens, cum ar fi după examene sau după finalizarea unui proiect, și după evenimente pozitive de mare stres, cum ar fi planificarea unei nunți. Iar pentru mulți oameni, acesta se manifestă atunci când, în cele din urmă, reușești să pui deoparte lista de lucruri de făcut și să pleci în vacanță. 

Hormonii de stres 

Hormonii de stres au un rol important și avem nevoie de ei pentru a funcționa, așa că nu sunt întotdeauna dăunători. „Practic, suntem programați să răspundem la pericol - "luptă sau fugi" - așa că, în situații stresante, există o creștere a nivelului de hormoni de stres, precum adrenalina și cortizolul", explică dr. Hussain. 

„Împreună, acești doi hormoni controlează starea de spirit, motivația și frica. În perioadele de stres sau de anxietate crescută, nivelul de adrenalină crește - provocând o supraactivitate a sistemului nervos simpatic, ceea ce duce la creșterea pulsului, tensiune arterială ridicată, transpirație, etc.", a mai transmis Hussain. 

Totodată, hormonii de stres joacă un rol în metabolizarea nutrienților și în îmbunătățirea funcției imunitare, a somnului și a energiei. Dar, în mod ideal, aceștia nu ar trebui să rămână la niveluri ridicate prea mult timp. 

„Dacă acești hormoni sunt mereu " activi", atunci procesele inflamatorii sunt accelerate și sistemul imunitar este afectat", a mai spus medicul.  

Poți evita acest efect? 

„Puteți încerca să diminuați impactul "efectului de dezamăgire" prin detensionarea lentă”, a mai precizat el. Astfel, în loc să lenevești, este recomandat să ai puțină activitate fizică în vacanță, astfel încât să nu există o scădere bruscă a nivelului de hormoni ai stresului. În acest fel, organismul se va adapta încet-încet. 

Totuși, principala preocupare nu este să nu vă îmbolnăviți în vacanță. Dacă organismul îți dă semne că stresul cronic îți face rău, este important să îl asculți. 

„Funcționarea constantă la niveluri ridicate de stres este foarte dăunătoare pentru tine. Duce la problemele menționate mai sus, dar și la consecințe pe termen mai lung, cum ar fi apariția plăcilor în artere, ceea ce duce la evenimente coronariene și accidente vasculare cerebrale, depresie și anxietate și chiar dependență. Nivelul de obezitate este, de asemenea, crescut", explică Dr. Hussain. 

El precizează că printre simptomele la care ar trebui să fim atenți se numără: „Boli recurente, senzație de oboseală, lipsă de energie. Răspuns slab la glucoză, ceea ce duce la diabet de tip 2, tensiune arterială crescută și întreruperea ciclului somn-veghe". 

În cazul în care ai nelămuriri, vorbește cu medicul de familie. 

„Integrează relaxarea în programul tău de zi cu zi. Ieși la plimbare, stai la soare, admiră natura. Ascultă muzică relaxantă. Fă-ți un program de somn, citește, petrece timp cu familia și cu cei dragi”, mai recomandă medicul.