Efectul pe care îl are singurătatea asupra sănătății mintale. Care este exercițiul care îți poate îmbunătăți tensiunea arterială

 Depresia și hipertensiunea arterială sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă tot mai mulți oameni. Persoanele care locuiesc singure sunt mai predispuse să sufere de „boala secolului” decât cele care își împart locuința cu alte persoane.  

Depresia este considerată „boala secolului”. FOTO Arhivă

Conform unui nou studiu publicat în JAMA Network Open, tai chi poate îmbunătăți tensiunea arterială chiar mai bine decât aerobicul. Cercetătorii au pus 342 de adulți cu prehipertensiune arterială să facă fie exerciții aerobice, fie tai chi timp de o oră, de patru ori pe săptămână, timp de 12 luni.

Cei care au practicat tai chi au avut scăderi mai mari ale tensiunii arteriale, iar aproape 22% dintre ei au ajuns la un nivel normal al tensiunii arteriale, comparativ cu aproape 16% dintre cei care au făcut exerciții aerobice. Totodată, mai puține persoane din grupul de tai chi au dezvoltat hipertensiune în comparație cu cele din grupul de aerobic conform Yahoo!Life. 

Ești, de asemenea, preocupat de cantitatea de sare pe care o consumi (n.red Food and Drug Administration recomandă ca adulții sănătoși să consume mai puțin de 2.300 mg de sodiu)? Conform NBC News, un nou studiu publicat în Journal of the American College of Cardiology a arătat că persoanele care și-au redus aportul de sare folosind înlocuitori ai acesteia pentru a da gust mâncării au reușit să prevină hipertensiunea arterială. 

În cadrul noii analize au fost studiate datele obținute în urma unui studiu anterior numit DECIDE-Salt și s-a constatat că reducerea consumului de sare cu mai mult de o treime și înlocuirea acesteia cu un supliment mineral, precum clorura de potasiu, alături de alte ingrediente precum ciuperci și lămâie, poate reduce semnificativ riscul de apariție a hipertensiunii arteriale. 

Hipertensiunea arterială, dacă nu este tratată, are riscuri semnificative pentru sănătate, inclusiv șanse crescute de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, leziuni renale, pierderea vederii, disfuncții sexuale și boli ale arterelor periferice. 

Activitatea fizică poate reduce riscul de COVID-19? 

Este cu putință ca activitatea fizică să te ajute să ții la distanță COVID-19? Noile descoperiri publicate în JAMA Network Open sugerează că acest lucru ar putea fi posibil. 

În urma studiului realizat de Brigham and Women's Hospital din Boston, adulții în vârstă care au respectat recomandările de exerciții fizice înainte de pandemia de COVID-19 au avut un risc mai mic atât de a contracta virusul, cât și de a fi spitalizați din cauza acestuia. 

Adulții care au respectat recomandările SUA și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind activitatea fizică (cel puțin 150 până la 300 de minute de activitate aerobică de intensitate moderată sau 75 până la 150 de minute de activitate aerobică de intensitate ridicată pe săptămână, precum și sesiuni de antrenament de forță) au avut o probabilitate cu 10% mai mică de a se infecta cu SARS-CoV-2 și o probabilitate cu 27% mai mică de spitalizare în comparație cu cei care nu au fost activi. 

Exercițiile fizice pot ajuta la tratarea depresiei 

Conform unui nou studiu publicat în BMJ, exercițiile fizice pot fi un mijloc eficient de tratare a depresiei. Cercetătorii au analizat date din 218 studii privind exercițiile fizice și depresia și au constatat că exercițiile fizice pot reduce simptomele depresive. Yoga, mersul pe jos sau joggingul fiind menționate ca având cele mai mari beneficii. 

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), s-a constatat că există rate mai mari de depresie în cazul persoanelor care locuiesc singure decât în cazul celor care împart o casă cu alte persoane. 

Conform aceluiași sondaj, 6,4% din cei 16% dintre adulții care trăiesc singuri au suferit de depresie, comparativ cu 4,1% dintre cei care locuiesc cu alte persoane. Adulții care au declarat că nu au beneficiat de sprijin socio-emoțional frecvent sau deloc, în timp ce trăiau singuri, au fost de aproape două ori mai predispuși să se confrunte cu depresia (19,6%) în comparație cu cei care se aflau în situații de sprijin similare, dar care trăiau cu alte persoane (11,6%). 

Totuși, pentru cei care au spus că uneori, de obicei sau întotdeauna au primit sprijin emoțional, nu a existat nicio diferență semnificativă în ceea ce privește depresia, indiferent dacă locuiau singuri sau cu alte persoane.